Fotbalul şi politica, precum câinele şi pisica

Scrisoarea săptămânii

La prima vedere, organizarea unei competiţii la nivelul copiilor şi juniorilor pare uşor de realizat, dar nu este chiar aşa, mai ales când sprijinul nu vine din prea multe părţi. La Băile Govora însă deja a devenit un obicei ca odată cu tradiţionala manifestare „Florile Govorei” să se organizeze un astfel de turneu de fotbal cu participarea unor echipe bune de juniori din Vâlcea, dar şi din afara judeţului. Dincolo de întrecerea sportivă, sarea şi piperul au fost aduse însă de o persoană care nu are nici o legătură cu fotbalul govorean. Astfel, replicile destul de tăioase ale antrenorului din Curtea de Argeş la festivitatea de premiere, când în faţa tuturor a ţinut să-l atenţioneze pe primarul localităţii cu privire la starea jalnică în care se află baza sportivă (mingile fiind recuperate cu greu din urzicile existente pe marginea terenului), au avut într-adevăr darul de a pune degetul pe rană.

Dacă la capitolul bani putem spune că preşedintele clubului FC Govora a primit sprijin, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce priveşte pregătirea bazei sportive. Doar un singur domn – a cărui identitate merită să o facem cunoscută (Radu Daniel) – a găsit de cuviinţă să plătească din propriul buzunar un om pentru a curăţa tribuna de buruieni, a chemat un instalator pentru a avea apă la grupurile sanitare, a făcut curăţenie în cabine, a reparat una din maşinile de tuns iarba. Ei bine, acest DOMN nu face parte din structurile de conducere ale echipei FC Govora, nu este consilier al primăriei, nu are nevoie de nici un capital politic pentru eventualele alegeri, iar atunci stăm şi ne întrebăm: „Poate fi un exemplu pentru consilierii primăriei?”.
Cu toate acestea, apa trece, leafa merge, iar situaţia de criză, la Băile Govora, durează nu de un an sau doi, ci de vreo două mandate în care găsim consilierii aproape în aceeaşi formulă. Şi nu ne este deloc atât de greu să-i şi încadrăm în diferite categorii:
a) boşorogii, care prin funcţiile pe care le au aduc un capital politic substanţial la alegeri, nu au practicat şi nu le place sportul, nu îi interesează nici măcar întreţinerea bazei sportive
b) cei de vârsta a doua, care sunt buni la ridicat mâinile în caz de voturi şi – vorba fostului jucător Marius Lăcătuş de la Steaua – se pare că au acest tic de mici, când le curgea sânge din nas, aşteaptă cu nerăbdare astfel de manifestări culturale pentru a ieşi cu nevestele la doi mici şi o bere. Nu au personalitate, răspund cuviincios la şedinţe, nu contrazic şi nu refuză niciodată îndemnizaţia de la primărie
c) şi ultima categorie, cei mai periculoşi, care nu sunt înregimentaţi politic, nu sunt angajaţi ai primăriei, dar răspund prompt ca nişte căţeluşi dresaţi când este vorba de „stupul cu miere”. Aceştia se găsesc pretutindeni, nu numai la Băile Govora.
Tocmai de aceea, ne bucură odată în plus faptul că, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, staţiunea Băile Govora este „salvată” de frumoasa bază sportivă Aditen. Chiar domnul Cristian Tudor Popescu (de la ziarul „Gândul”), care a câştigat competiţia de tenis la categoria peste 50 de ani, a ţinut să remarce condiţiile puse la dispoziţie de organizator (Adi Ionescu), care sunt dintre cele mai bune din ţară. De asemenea, tot reputatul jurnalist nu a uitat să aprecieze şi potenţialul turistic extraordinar de care dispune judeţul Vâlcea, iar la acest capitol, desigur că localitatea Băile Govora deţine un loc de frunte.
P.S.: Apropo de ultimele „evenimente” din fotbalul judeţean. Chiar aşa, oameni buni, numai domnul Câlea mai lipsea la şedinţele Adunării Generale organizate de AJF Vâlcea! cu al său limbaj de lemn şi de prost gust! Îmi amintesc că tot la o asemenea şedinţă, domnul Dumitru Buşe (preşedintele Consiliul Judeţean) promitea unui delegat de echipă că se va implica în redresarea fotbalului govorean. Un singur om l-a crezut şi chiar s-a oferit (cu toate că nu-l rugase nimeni) să ajute fotbalul govorean – Dumitru Cumpănaşu. La vremea respectivă l-am atenţionat pe domnul Cumpănaşu că visează frumos şi chiar a fost puţin deranjat că nu pot să cred în minuni. Timpul mi-a dat dreptate.
Dănuţ OMEAG