Firma URBAN, dispusa sa preia pâna la 49 la suta din actiunile CSM

Firma URBAN, dispusă să preia până la 49 la sută din acţiunile CSM

În ultima vreme, echipa de fotbal CSM Rm. Vâlcea a întâmpinat o serie de probleme de ordin financiar. În anumite medii, se discută că soluţia depăşirii acestor dificultăţi ar putea-o reprezenta preluarea echipei de către Urban. Aşadar, domnule director George Pirnea, societatea pe care o conduceţi ia într-adevăr în calcul o astfel de posibilitate?

Domnul Teodor Florescu, cum ştiu foarte mulţi dintre dumneavoastră, iubeşte foarte mult sportul în general, şi, vâlcean fiind, iubeşte în mod special ceea ce ne reprezintă judeţul. Desigur, echipa fanion a Vâlcii, şi este bine că a rămas aşa, este echipa de handbal. Domnul Florescu este, însă, implicat foarte serios la Rulmentul Braşov, campioana ţării, ştiţi foarte bine, echipă care a reuşit să câştige în ediţia trecută de campionat, tot ceea ce se putea câştiga, pe plan intern şi internaţional. La Râmnicu Vâlcea, avem de o bună vreme şi fotbal, sport pe care, la fel, îl iubeşte foarte mult. Noi, firma Urban, avem 21 la sută din acţiuni. Până la 49 la sută, domnul Teodor Florescu este dispus să preia, dar doar împreună cu Primăria Râmnicului. Momentele grele prin care a trecut Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, poate că încă nu le-a depăşit, domnul Florescu a considerat că e bine să nu se răsfrângă şi asupra echipei de fotbal CSM Rm. Vâlcea. După un început mai slab, a fost organizată o şedinţă la care au participat, alături de domnul Florescu, viceprimarul Constantin Monceanu, consilierul municipal Mihai Botea, reprezentanţii Clubului – domnii Trandafir şi Verigeanu. S-a făcut o infuzie de capital, în valoare de zece mii de euro, urmând ca în eventualitatea unor rezultate pozitive în următoarele două etape primele jucătorilor să fie suplimentate cu încă o sută de milioane de lei. Este o dorinţă mai veche a domnului Florescu, aşa cum ştiţi, pe lângă echipa pe care o sponsorizează la Otopeni, ca fotbalul vâlcean să urce uşor-uşor unde îi este locul. CSM-ului i s-a stabilit şi un obiectiv, clasarea între primele trei locuri, la sfârşitul campionatului. Deocamdată, echipa are obiectiv locurile 1-10, dar după o perioadă de pregătire deosebită în iarnă, şi mai ales o întărire a lotului – pentru că au nevoie de jucători de valoare – cu siguranţă că sloganul pe care Urbanul îl are de ceva timp – „Pentru noi, nu există locul doi” – s-ar putea să devină valabil şi pentru echipa de fotbal. Dorinţa domnului Florescu este să ajute această echipă să se consolideze şi poate că vor veni şi alţi investitori, pe lângă Primărie şi Urban, numai aşa putându-se ataca un obiectiv deosebit, promovarea în Divizia A.

Când credeţi că s-ar putea finaliza discuţiile, negocierile, cu conducerea Primăriei Râmnicului?

Discuţii pentru preluarea a până la 49 la sută din acţiunile de la CSM au existat. Cred că încă mai există. De altfel, şi viceprimarul Monceanu, cel care s-a implicat serios în activitatea CSM-ului – şi cred că aceste rezultate bune din ultima vreme i se datorează şi domniei sale, ca de altfel echipei îndeosebi şi conducerilor tehnice şi administrative ale clubului – a purtat o discuţie preliminară cu domnul Florescu şi în scurt timp vor bate palma. Din ceea ce am înţeles eu, sunt şanse ca acest lucru să se întâmple chiar până la finele acestei luni.

Firma Urban s-a implicat foarte mult şi în promovarea baschetului vâlcean. Sunteţi, alături de CET Govora, sponsori de nădejde ai unei echipe care face cinste judeţului nostru. Ce noutăţi aveţi pentru cititorii noştri legate de istoria recentă a echipei de baschet feminin CET Govora?

Noutăţi în lotul echipei de baschet nu au apărut. Sponsorii sunt aceiaşi, CET Govora, o instituţie solidă în economia vâlceană, care-şi menţine sprijinul financiar faţă de echipa de baschet feminin, dar şi Urban, de asemenea, care este şi el implicat financiar la echipă. Noutăţi n-au mai apărut la capitolul jucătoare, dar în schimb au apărut la capitolul rezultate. Dumneavoastră le cunoaşteţi şi vă mulţumim pentru că le prezentaţi publicului. La ora acestui interviu, avem o dublă cu Magic Sibiu. Am stabilit obiectivul echipei: clasarea pe unul dintre primele cinci locuri ale Diviziei A. Mai exact, locurile 4-5, deşi sincer credem că cinci ne este mai accesibil. Primele patru echipe sunt foarte valoroase şi, mai mult decât atât, din punct de vedere financiar, sunt extrem de puternice. Vrem să avem o comportare bună în Cupa României şi un alt lucrul pe care ni-l dorim este ca, împreună cu baschetul masculin, pe care îl salutăm şi ne bucurăm că a ajuns în Divizia A, să încercăm să umplem Sala Sporturilor Traian de împătimiţi ai acestui sport. Din păcate, deşi noi am încercat la Federaţia Română de Baschet, n-am reuşit, să desfăşurăm meciurile în cuplaj, eu cred că pentru vâlceni ar fi fost un lucru extraordinar. Veţi vedea că baschetul are spectatorii săi şi suntem convinşi că nu vor fi puţini. Avem un singur meci care se va desfăşura în cuplaj, în luna decembrie, un meci foarte greu pentru ambele formaţii. Noi jucăm pare-mi-se cu Olimpia Bucureşti şi ei, dacă nu mă înşel, tot cu o echipă puternică, Atlasib, cred. În ceea ce priveşte echipa de baschet mai trebuie să spun că suntem încă sub influenţa a ceea ce urmează de regulă după un şoc, marcaţi datorită faptului că, pe banca tehnică, nu-l mai avem pe profesorul Doru Moise. Domnia sa, am înţeles de la preşedintele Dorin Vlad, va rămâne alături de echipă, în calitate de consilier. Sigur, problemele de afaceri pe care le are domnia sa i-au impus să se retragă. Eu cred că e vorba doar de o despărţire temporară de echipa de baschet, pe care de altfel o iubeşte foarte mult. Din nefericire, am pierdut-o şi pe cea mai mare jucătoare pe care a dat-o vreodată baschetul feminin vâlcean. Este părerea mea, pentru că probabil în baschet sunt multe păreri, ca şi în viaţă de altfel, şi sigur voi stârni acum multe controverse. Dar asta e părerea mea: Magda Moise este cea mai mare jucătoare pe care a dat-o vreodată baschetul feminin vâlcean. Ea s-a hotărât să se retragă, iar noi am decis să îi facem retragerea oficială. Rămâne să ne punem de acord când se va întâmpla acest lucru. Vrem să facem un meci la retragerea sa între stelele de altă dată ale Vâlcii şi echipa naţională de acum a României. Vom vedea cum vom reuşi să-i capacităm pe reprezentanţii FRB şi pe fostele mari jucătoare. Măcar o dată să le mai adunăm la Râmnicu Vâlcea. Ce-aţi zice să le vedeţi pe Antoaneta Toma, Barbu – cum o cunoşteau iubitorii baschetului, pe Manuela Cornea, Gabriela Şchiopu, Paula Isăilă şi pe multe alte jucătoare extraordinare pe care le-a avut Vâlcea, alături de Magda Moise.

Totuşi, sunt zvonuri cum că domnul Moise s-ar întoarce la echipă…

Acum, îmi forţaţi puţin răspunsul, dar mie îmi place să cred că nu e zvon şi că vom reuşi să-l capacităm pe profesorul Doru Moise să se întoarcă. Nu prea cred că va sta prea mult acolo unde şi-a stabilit domiciliul de vară-iarnă, la Robeşti, localitate în care şi-a deschis o importantă bază turistică. Este foarte aproape de a o definitiva. Dar nu cred că îl va ţine prea mult destinul acolo şi-l va trage înapoi, spre Râmnicu Vâlcea, lângă echipă. În orice caz, profesorul Doru Moise este – pentru cine-i cunoaşte munca în baschet  – un titan, iar pe noi, pe CET, ne-a ajutat enorm. Eu am mai spus-o odată, merită mulţumiri atât domnia sa, cât şi Dani Bunea, Manuela Cornea, Mirel Cornea, soţii Mihai şi Antoneta Toma, cei care de fapt au făcut ca baschetul feminin vâlcean să nu dispară. Ba, mai mult, au făcut ca acesta să rămână în Divizia A. Desigur, după aceea a venit CET, iar cu infuzia de capital echipa a urcat, ajungând unde este acum. Toţi merită felicitări şi recunoştinţă. Profesorul Doru Moise, însă, este un caz aparte, un titan, un om care s-a identificat, după părerea mea, cu performanţa baschetului de la Vâlcea.

Pentru că tot vorbim de competiţii şi performanţă, aş vrea să trec într-un alt plan, totuşi destul de apropiat, şi să vă întreb cum decurg lucrurile la SC URBAN SA Rm. Vâlcea. Cum se comportă în competiţia de pe piaţă? Zilele trecute, aţi avut şi un audit de la Bucureşti, de la conducerea superioară a societăţii. Ce calificative aţi obţinut?    

Societatea pe care o conduc este foarte puternică şi, normal, rezultatele au fost conform aşteptărilor, foarte bune. Sunt convins că vâlcenii sunt cei care îşi dau seama şi sunt bucuroşi că o societate care are sediul social la Râmnicu Vâlcea a devenit principala firmă de salubritate din România. Acum ne ocupăm de 14 la sută din tot ceea ce înseamnă salubritatea în România. Este un lucru pentru care trebuie să ne mândrim şi, de ce să n-o spunem, chiar ne mândrim. Însă, o societate puternică are şi un sistem intern de audit, cum bine v-aţi exprimat. Pentru a fi puternică şi a participa la licitaţii naţionale şi internaţionale, cum este cazul Urbanului, este nevoie şi de o serie de acreditări. Cele pe care le vedeţi pe pereţii biroului meu sunt certificate TUV. Aşadar, noi suntem recunoscuţi şi acreditaţi la nivel internaţional. Pentru acest lucru, bianual, se fac verificări interne, şi o dată la doi ani (din 2006, în fiecare an) certificări şi recertificări. Lucrurile merg foarte bine, lucru pentru care ţin să mulţumesc întregului colectiv din societate. Rezultatele noastre deosebite i se datorează. Rolul directorului este de a consilia câteodată sau de a face management performant. Rămâne să aprecieze Consiliul de Administraţie, Consiliul Managerilor şi îndeosebi domnul Teodor Florescu dacă în ceea ce mă priveşte lucrurile stau bine sau nu. Însă, repet, colectivul este deosebit, fapt confirmat şi de aceste calificative pe care le primim. Şi eu le mulţumesc.

Cum decurge implementarea programului privind colectarea selectivă?

Suntem în diferite faze cu acest program. Practic, acest proiect generat de ISPA şi Primăria Râmnicului, împreună cu societatea pe care o conduc, a fost un adevărat pionierat pentru România. În ţară, acest sistem mai dă roade la Piatra Neamţ şi sigur se va extinde în toată ţara. Desigur, toţi specialiştii sunt de acord că Râmnicul stă mult mai bine cu implementarea. Suntem spre faza finală a derulării programului. Am distribuit, dintr-un total de 45.000 de minipubele, peste 35.000 la populaţie, mai avem foarte puţine. Le vom termina până la sfârşitul acestei luni, deci cu două luni mai devreme decât ne fixaserăm. Şi cu acele puncte de precolectare pe care le vedeţi prin oraş am depăşit jumătate din ceea ce ne planificaserăm. Avem peste o sută de puncte de precolectare amplasate în Râmnic. Bineînţeles că nu totul este perfect. În definitiv, colectarea selectivă este la început. Sunt şi părţi pozitive, iar acestea trebuie evidenţiate. Colectarea selectivă merge foarte bine mai ales în ceea ce priveşte plasticul şi hârtia. Din păcate, întâmpinăm mari greutăţi în privinţa colectării selectivă a sticlelor, albe, verzi sau maro. Vâlcenii confundă sticla cu plasticul şi introduc în loc de sticlă din sticlă sticlă din plastic. Uşor-uşor, noi sperăm şi suntem convinşi că se va lămuri şi acest lucru. De asemenea, întâmpinăm greutăţi la moloz, cu asociaţiile de proprietari. Se efectuează multe lucrări în apartamente şi acel moloz este aruncat ori pe jos, ori pus la întâmplare pe lângă sau chiar în punctele de colectare. Pot foarte bine cei care execută lucrări în locuinţe să apeleze la URBAN şi, contra cost, preţul este foarte mic, să scape de acest moloz într-o manieră în care să nu-i afecteze pe cei din jur sau curăţenia oraşului. Noi preluăm acest moloz, îl transportăm şi îl depozităm la groapa ecologică de la Râureni. Avem dese astfel de probleme, pentru că acest lucru nu se întâmplă. Un alt neajuns ar fi acela că, în deşeurile inerte, se introduc faianţă, gresie. Este păcat, mai ales că acest program costă mult, iar aceste puncte de colectare nu sunt deloc ieftine: În plus, au şi un termen de garanţie. Trebuie să gândească fiecare dintre noi la fel ca majoritatea şi să aprecieze un astfel de proiect la justa sa valoare, mai ales că este realizat pentru noi toţi. Cu câteva excepţii, sunt convins că vâlcenii înţeleg toate aceste lucruri şi nu le pică bine să sufere datorită câtorva dintre ei care sperăm că până la urmă vor trata acest program cu responsabilitate. Râmnicul se mai confruntă cu o serie de probleme… Vedeţi aceste containere tip clopot pe care le-am amplasat în oraş. Mai sunt cetăţeni certaţi probabil cu simţul civic, n-aş vrea să spun mai mult, care vin şi dezlipesc sticurile de pe clopote, ba chiar le-au şi zgâriat. Unii au încercat să ia din ele plastic pentru a-l valorifica la alte societăţi. Nu ştiu exact, bănuiesc! Întâmpinăm probleme şi cu privire la depunerea gunoiului menajer la depozitul ecologic de la Râureni. De altfel, la 1 octombrie 2006, acesta îşi încheie perioada de graţie pentru funcţionare. Atât Primăria, cât şi Prefectura trebuie să depună eforturi şi să caute soluţii pentru că acea groapă ecologică de la Feţeni este departe de a fi operaţională. Va trebui găsită cât mai curând o soluţie, întrucât supra-încărcăm groapa ecologică de la Râureni.

Ce obiective are în vedere SC URBAN SA Râmnicu Vâlcea pentru viitorul imediat apropiat?

Urban are o strategie foarte clară pentru viitor. De când am venit la conducerea societăţii, una dintre priorităţi a fost câştigarea licitaţiilor în mai multe localităţi din judeţ. Iată, rezultatele au început să se vadă. După Ocnele Mari şi Govora, am reuşit să câştigăm Călimăneştiul. Acum, Olăneştiul, Bujoreniul… şi le vine rândul în scurt timp Băbeniului, Horezului, Drăgăşaniului, Budeştiului, Vlădeştiului, comunei Păuşeşti Măglaşi şi aşa mai departe. Suntem în tratative şi cu administraţiile din Pietrari, Dăeşti şi alte localităţi importante. În salubritate, ar fi bine ca Vâlcii să i se spună Urban. Cel puţin noi aşa vedem lucrurile. Drept dovadă că am fost apreciaţi, ni s-a încredinţat, pentru prima oară, un curs şi un seminar organizat de ANRSC, la Râmnicu Vâlcea, în perioada 16-18 octombrie, când sunt invitaţi să participe primari, viceprimari şi secretari din toată Oltenia. E un lucru care ne onorează, suntem pregătiţi şi veţi vedea că vom face faţă cu succes.

Aş vrea să încheiem acest interviu revenind cu discuţiile tot la sport, dacă nu vă deranjează. La sfârşitul acestei săptămâni, avem un meci de handbal deosebit de important, între Oltchim şi Rulmentul Braşov. Cum credeţi că va fi confruntarea dintre cele două?

Încercaţi să mă duceţi pe un teritoriu de care eu nu răspund, dar aş face câteva precizări, din respect pentru cititorii gazetei pe care o reprezentaţi şi mai ales pentru faptul că şi eu sunt vâlcean, ca mulţi alţii care sunt acum la Rulmentul Braşov. Principalul sponsor, Teodor Florescu, este vâlcean, Mariana şi Sorin Târcă, Aurelian Roşca şi multe dintre jucătoare provin de asemenea din judeţul nostru. Acest interviu – înţeleg – apare înainte de derby-ul campionatului, un meci care poate stabili ierarhia, dar nu poate hotărî totul. Braşovul s-a întărit foarte mult faţă de sezonul trecut. Apreciez, însă, că echipei îi mai trebuie ceva timp pentru omogenizare. Cu siguranţă este mai bună decât anul trecut, poate chiar net mai bună şi are avantajul că, din punct de vedere financiar, are un sponsor căruia îi place la nebunie să investească în câştigător, dar şi un antrenor de mare calibru, Mariana Târcă. Rulmentul întâlneşte, la Râmnicu Vâlcea – indiferent ce-ar fi, eu rămân vâlcean, lucru de care sunt mândru – o echipă, cum chiar dumneavoastră aţi titrat-o, de „galactice”. Meciul se va juca în teren. Eu nu cred altceva, acestea sunt doar presiuni, pe care fiecare dintre conduceri le fac, cu arbitraje, că dacă e din România, dacă e din străinătate sau mai ştiu eu ce. Cert este că cea mai bună echipă va învinge. Şi va învinge acea care reuşeşte să se monteze psihic până la ora jocului. Ambele echipe sunt valoroase, nu încape îndoială, de departe cele mai valoroase din handbalul feminin românesc. Braşovul are un uşor handicap, pentru că vine de la Madeira. Practic, nu are timp de odihnă, dar marile valori trebuie să-şi demonstreze potenţialul tocmai în situaţii mai complexe. Meciul va fi spectaculos, frumos, sunt sigur de asta, iar Sala Traian va fi plină, pentru că, la Râmnicu Vâlcea, handbalul este religie, iar publicul şi cele două echipe vor avea un comportament plin de fairplay.                                       

Eduard Dulăcioiu