Ocnele Mari riscă un nou dezastru major în următorii 10 ani
La mijlocul săptămânii trecute, la Ocnele Mari a fost declanşată procedura de prăbuşire a tavanului cavernei din Câmpul I de sonde. Practic, a fost oprită presiunea în cavernă, ceea ce va duce, în următoarele zile, la începerea declanşării prăbuşirii controlate a plafonului. Specialiştii speră să fie eliminată toată saramura din cavernă. Aceasta va fi stopată într-un bazin de retenţie de 500 mii mc, surplusul urmând a fi livrat consumatorilor industriali – Oltchim şi USG. În cazul în care saramura nu va putea fi stocată şi livrată, se va recurge, în ultimă instanţă, la deversarea acesteia în pârâul Sărat şi mai apoi , în Olt. În fapt, situaţia de la Ocnele Mari este mult mai complexă. Deşi specialiştii au recomandat Exploatării Miniere închiderea sondelor din câmpurile 3 şi 4, conducerea societăţii nu a procedat ca atare.
Profesorul Florian Zamfirescu, cel care coordonează de ani buni fenomenul de la Ocne, a avertizat chiar că în aceste câmpuri, deschise mai târziu decât celelalte, ar putea avea loc dezastre similare celui din 2001. Deocamdată, nici Conversmin şi nici Ministerul Economiei nu par interesate să stopeze exploatările la Ocne. Şi asta în condiţiile în care în zona Goruneşti, cea a câmpurilor 3 şi 4, pereţii caselor au început să crape. Explicaţia refuzului: dependenţa de saramură a platformei chimice dar şi interesele financiare uriaşe.
„Practic, schimbăm metoda în cazul Câmpului I. Nu mai aşteptăm să cadă tavanul, aşa cum s-a întâmplat cu Câmpul II, ci provocăm noi colapsul. Începem procedurile, deşi casele pentru sinistraţi nu au fost încă realizate, tocmai pentru preîntâmpinarea unor necazuri. Cea mai rea situaţie este aceea în care am putea avea un colaps rapid, cu o prăbuşire a malului în zona prin care iese saramura. În acest caz, saramura din lac ar putea fi expulzată, din cauza materialului alunecat pe versant. Şi în această situaţie avem însă soluţii: stocarea saramurii în lac sau livrarea către platforma chimică. Dacă fenomenul se desfăşoară conform variantei optimiste, în maxim patru luni nu vom mai avea decât foarte puţină saramură pe fundul lacului. Oricum, în acest moment nu poate spune nimeni cât va dura fenomenul. Problemele de la Ocne nu se rezolvă însă cu Câmpul 1. Avem de-a face şi cu exploatările din amonte, Ţeica şi Lunca”, a spus profesorul Florian Zamfirescu. Acesta a recunoscut că tocmai în această zonă ar putea avea loc dezastre comparabile celui din 2001. „Acolo sunt o grămadă de probleme la locuinţele oamenilor, acestea suferind deja crăpături. Nu putem vorbi de prăbuşiri, ci de tasări diferenţiate, care afectează locuinţele. Problema nu are nicio legătură cu Conversmin, ci cu Exploatarea Minieră. Există o licenţă de exploatare până în 2018. Este clar că aici se va exploata o perioadă lungă de timp. Trebuie însă schimbate tehnologiile de exploatare. De asemenea, se poate deschide un nou câmp către nord, dar cu costuri foarte mari. Există posibilitatea producerii unui dezastru în Câmpul III, pe timp mediu – asta însemnând circa 10 ani. Lucrurile pot fi continuare, dar cu cap”, a mai spus Zamfirescu.
La rândul său, prefectul Remus Grigorescu a anunţat că s-a rezolvat problema locuinţelor pentru sinistraţi care vor fi ridicate în cartierul Căzăneşti. „Guvernul a găsit soluţia de finanţare şi avem speranţa că până în decembrie toate casele vor fi gata”, a spus Grigorescu. O altă parte din sinistraţi vor fi mutaţi, în caz de nevoie, în tabăra de la Ocniţa, acolo unde administraţia locală a început deja lucrările de amenajare a clădirilor.
Până acum, la Ocnele Mari au fost cheltuite peste 20 milioane de euro.
Octavian HERŢA
