Sofianu organizează la Râureni – Woostock-ul Olteniei

În această ediţie, vă prezentăm cea de-a doua parte a interviului realizat cu omul de afaceri Nicolae Sofianu. Dacă săptămâna trecută am insistat mai mult pe opiniile politice ale acestuia, acum cititorii noştri vor avea ocazia să cunoască în amănunt proiectele de business ale unuia dintre cei mai de succes oameni de afaceri vâlceni.

• Vorbiţi-ne puţin despre cea mai recentă investiţie a dumneavoastră – Grand Hotel Sofianu.
Acum 11 ani, am intrat într-un club. Scopul fundamental era să reuşeşti proiectarea, construirea şi finanţarea unui obiectiv de interes naţional. Eu mi-am propus atunci să fac un muzeu de sinteză naţională, pornind de la ideea că artistul este cel mai bun mediu care poate sintetiza cel mai bine trăsăturile oamenilor în mijlocul cărora trăieşte.

Am început prin a organiza tabere de creaţie cu bugete mai reduse şi am reuşit, pe parcursul a 11 ani, să adun 1.014 lucrări de artă plastică şi 264 de lucrări de artă monumentală – sculpturi, care cuprind 400 de autori – profesori de la facultăţile de artă din România, precum şi cei mai importanţi pictori şi sculptori, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici. În momentul în care am adunat colecţia şi banii necesari ca să am unde s-o aşez, am început să proiectez această instituţie, care se compune din două părţi: muzeul în sine şi hotelul care trebuie să întreţină muzeul. Degeaba făceam un muzeu pe care-l donam oraşului Rm. Vâlcea, pentru că nu avea ce să facă cu el, având nevoie de fondurile necesare întreţinerii. Oraşul avea nevoie de bani pentru achiziţionarea de lucrări, pentru personal şi restauratori. Aşadar, muzeul putea fi o presiune pentru oraş. Şi atunci, am zis să-i fac eu sursa de finanţare, iar aceasta este tocmai hotelul. Toţi banii obţinuţi din hotel se investesc în continuare în opere de artă. După cum se vede, noi am intrat şi în parc cu operele monumentale. După ce parcul Zăvoi va intra într-un proces de reabilitare, toate lucrările achiziţionate vor fi puse acolo. Să nu uităm că la 35 de metri de acest muzeu s-a cântat pentru prima dată imnul naţional.
Dacă tot vorbim despre hotel, acesta este la standarde europene, îndeplineşte condiţiile de 5 stele, însă noi nu am cerut decât 4, din cauza crizei. Totul este pe bază de calculator, avem toate sistemele de protecţie şi antiincendiu, sisteme de acces controlat.

• Ce alte proiecte doriţi să implementaţi?
Când am gândit proiectul, am luat în calcul şi faptul că viitorul Râmnicului depinde foarte mult de turism şi servicii. Cred că rolul industriei pentru oraş s-a terminat şi de aceea, trebuie să avem o altă opţiune. Ori, aceasta porneşte de la ideea că municipiul trebuie să devină centrul zonei metropolitane. Toate staţiunile din jur vor trebui să facă parte pe viitor din această zonă, astfel încât să poată fi accesat un program care să permită o dezvoltare unitară a acesteia. Faptul că staţiunile funcţionează acum separat nu permite scrierea unui program coerent şi nu se pot ajuta între ele. Din punctul meu de vedere, Râmnicul trebuie să devină centrul dezvoltării staţiunilor. Astfel, aceste staţiuni ar trebui să devină centre profesionale de recuperare şi nu centre balneare. Partea balneară a dispărut de mult din Occident ca atracţie. Pentru realizarea acestui obiectiv, în Vâlcea trebuie făcut un centru naţional de diagnosticare şi recuperare medicală, la nivel de clinică universitară, astfel încât de aici să plece clienţii către staţiuni.
O altă direcţie care trebuie urmată este aceea a zonei de podgorii de la Drăgăşani şi Sâmbureşti. Aceasta trebuie să devină una dintre cele mai importante zone viticole ale ţării. Pe ruinele vechiului institut de cercetare a vinului, ar trebui ca autorităţile locale şi factorii privaţi, prin asociere, să reînfiinţeze acest obiectiv, dar pe principii europene de funcţionare. În acest mod, mărcile de vin din Drăgăşani vor putea fi bine cuantificate şi vor putea pătrunde pe piaţă ca valori.
Cea de-a treia direcţie importantă este agricultura ecologică. Este un domeniu extrem de profitabil, mai ales pentru că în Occident există o tendinţă accentuată de consum în această direcţie. Toate aceste trei direcţii de dezvoltare ar putea duce la apariţia, în următorii 5-10 ani, a circa 25-30 mii locuri de muncă directe, în afara celor conexe, din industria ospitalieră. Nu este exclus ca în această perioadă de timp să apară chiar 60 mii de locuri de muncă. Imaginaţi-vă că Oltchim are 3.500 de angajaţi. Deci, ce impact ar avea desfiinţarea Oltchim din punct de vedere al forţei de muncă? Eu aş zice că niciunul! În plus, apariţia zonei metropolitane ar da posibilitatea oricărui investitor privat să se dezvolte. În momentul de faţă, se apucă unul de un bloc, se apucă şi altul tot de un bloc. Noi îi copiem pe vecini, ne aglomerăm şi nimeni nu mai face nimic. În momentul în care există un plan cu obiective bine stabilite pentru toate staţiunile, atunci nu numai că fiecare îşi găseşte locul, dar e nevoie şi de alţii care să participe. Astfel, Vâlcea poate deveni un centru de profit şi de atragere a investiţiilor.
Un alt pol de dezvoltare este zona de nord a judeţului, ţinând cont de faptul că acolo se află şi oraşul Brezoi. Nu trebuie să uităm că Brezoiul va fi oraşul cel mai apropiat de viitoarea autostradă care se va construit în zonă, dar şi de aeroportul de la Sibiu. Este o tâmpenie şi o iluzie să-şi imagineze cineva că Voineasa şi Vidra pot fi dezvoltate înaintea Brezoiului. De toate investiţiile ce vor fi făcute în cele două staţiuni se va alege praful atâta timp cât nu există şi o infrastructură internă a oraşului: spital, Poliţie, Parchet, şcoli. În afară de infrastructura care-ţi mijloceşte accesul în staţiuni, ai nevoie de una internă de drumuri şi utilităţi. În Brezoi nu există nici măcar gaze, ce să mai vorbim de alte localităţi. Apa şi canalizarea sunt o problemă pentru toate. Planurile de dezvoltare nu ar trebui să plece de la investiţia directă: hai să facem o pârtie de schi în Voineasa! Complet idiot. Nici nu ştiu dacă e posibil. În mod normal ar trebui întocmit un plan de dezvoltare la nivelul întregului judeţ, pentru ca oamenii să aibă certitudini. Aşadar, dezvoltarea zonei de nord trebuie să înceapă cu Brezoiul. Acolo trebuie făcută o centrală cu cogenerare, care să producă agent termic şi care să permită vânzarea de energie şi certificate verzi. Apoi, o parte din terenurile pe care le avem acolo dorim să le donăm administraţiei locale, care, la rândul ei, trebuie să facă un program european de eliminare a siturilor industriale şi transformarea acestora în parcuri. Ei bine, în jurul unui asemenea parc ar urma să venim noi şi să construim o staţiune pentru tineret. La începutul lunii octombrie, la Pensiunea Valahia, în cadrul unei întâlniri a urbaniştilor din România, voi ţine o cuvântare cu privire la modul în care văd eu dezvoltarea judeţului Vâlcea şi a zonei Brezoi.

Aţi amânat investiţiile în Brezoi?
Criza a venit fără să o chemăm noi. Nu am renunţat la proiect, însă am mutat centrul de greutate în Râmnic, pentru că aici investiţiile se amortizează mai repede. Dacă fosta administraţie din Brezoi se trezea la timp, făceam prima dată investiţiile acolo.

Planul investiţional în Râmnic va continua?
Sigur că da. Noi mai avem în lucru un centru de târguri şi expoziţii la Troianu, care se va finaliza la sfârşitul lunii noiembrie. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 25 mii metri pătraţi şi va avea o suprafaţă construită de 6.700 mp. Va fi mai mare decât cel de la Seaca. Cei de acolo s-au chinuit trei ani să-l facă, în condiţiile în care nu ştiu câtă eficienţă vor avea acele corpuri de clădiri, pentru că sunt puse complet aiurea. Va trebui însă să le folosim, dar nu cred că pentru centru de expoziţii. Pe de altă parte, centrul din Troianu va fi şi unul de evenimente, tocmai în ideea de a introduce Vâlcea într-un circuit de congrese şi de afaceri.

Aţi prezentat tot acest proiect de dezvoltare, autorităţilor judeţene şi locale?
Sigur că am făcut asta. Am vorbit cu domnul Cîlea şi prefectul Remus Grigorescu. Le-au făcut planurile. Le-am spus: nu mă interesează cine şi le asumă politic. Am discutat cu primarul Mircia Gutău, care nu numai că a fost de acord, dar m-a sprijinit în tot ce am făcut eu până acum. În ceea ce priveşte centrul din Troianu, Mircia Gutău a spus că primăria va fi chiar partener la evenimentele importante. Unul dintre acestea va fi festivalul de rock, la care îşi va aduce aportul şi Bobiţă Cătuşanu cu formaţia lui. Festivalul va cuprinde 150 de formaţii care vor concerta timp de o săptămână, va avea un buget şi un premiu mare. Intrarea va fi gratuită iar primăria va pune la dispoziţie mijloacele de transport pentru ca lumea să ajungă acolo în mod gratuit. Vom mai organiza şi festivalul „Lăutarul” pe care eu îl făceam la Drăgăşani. Acesta va fi „îmbrăcat” şi cu o zi a recoltei. Vom avea o săptămână de muzică populară dar în acelaşi timp, oamenii îşi vor putea cumpăra toate produsele agricole. Astfel, oamenii din Vâlcea vor avea posibilitatea să găsească aici evenimente importante, nu să le mai caute prin ţară. Nu va lipsi nici un parc de distracţii pentru sărbătorile de iarnă, care va cuprinde şi o expoziţie. Vor trebui create cel puţin 10-15 evenimente pe an, în afară de târguri şi expoziţii.
Octavian HERŢA