Tricolorele, mai ghinioniste ca niciodata

Serbia-Muntenegru – România 26-26

Tricolorele, mai ghinioniste ca niciodată

* ca şi la Bucureşti, fetele noastre au pierdut calificarea la Europene în repriza secundă

Faţă de meciul tur din Capitală, declaraţiile oficialilor români despre o calificare la turneul final al Campionatului European erau extrem de rezervate. Practic, deşi mai sperau, era clar că misiunea fetelor noastre devenise imposibilă după eşecul de pe teren propriu. Serbia-Muntenegru nu a fost niciodată o echipă atât de slabă pe cât au cotat-o unii, ci dimpotrivă. Cu nouă jucătoare ce evoluează în cel mai puternic campionat din lume, al Danemarcei, cărora li s-a alăturat pe banca tehnică Anja Andersen, ajunsă acum o excelentă antrenoare, handbalistele din ţara vecină ne-au oferit iarăşi o lecţie de omogenitate şi de ambiţie, pe care româncele au uitat-o imediat după Mondialele din Rusia.

N-au primit gol în primele opt minute

La Kragujevac, România a început meciul excelent, cu o apărare extrem de agresivă, care le-a disperat pe sârboaice, incapabile să înţeleagă ce se întâmplă. În atac, Lecuşanu a jucat altceva, mult mai aproape de nivelul care-a consacrat-o pe când făcea furori cu Aalborg prin Liga Campionilor. Ardean a ratat o lovitură de la 7 metri, dar am avut 2-0 până în minutul 8, atunci când gazdele aveau să înscrie pentru prima oară. Dacă am fi menţinut acest ritm, cu un gol primit la opt minute, probabil că le-am fi spulberat net pe sârboaice, dar jocul a curs altfel. Din acel moment, lucrurile au revenit la normal pentru elevele Anjei Andersen, care la jumătatea reprizei chiar s-au aflat la conducere pe tabela de marcaj (5-4). Graţie celor două reuşite ale jucătoarelor Ardean şi Maier, selecţionata noastră a trecut iarăşi în avantaj (6-5), după care s-a detaşat treptat, ajungând ca la finele a 30 de minute să recupereze handicapul de patru goluri cu care au pornit la drum în acest meci. Era 13-9 pentru noi, semnul cel mai bun că şansele de calificare la Europene începeau să ne surâdă din nou.

S-au prăbuşit după ce au avut şase goluri avans

Sub ochii unor spectatori înmărmuriţi, care au umplut sala până la refuz, România a început teribil de bine şi repriza secundă. Am condus cu 16-10, apoi cu 17-11 (în minutul 34), dar Anja Andersen nu-şi făcea probleme. Ştia că româncele se vor pierde din moment în moment, că totul se va rupe în tabăra noastră, era doar o chestiune de timp. Iar decăderea jucătoarelor pregătite de Tadici şi Muşi, din păcate, nu s-a lăsat prea mult aşteptată. În minutul 36, la 17-12 pentru noi, o jucătoare de la gazde a fost eliminată, am avut 7 metri pe care Ardean l-a irosit, iar apoi Serbia-Muntenegru s-a dezlănţuit, marcând gol după gol. Tadici n-a intervenit decât atunci când scorul era egal (17-17) şi a cerut un time-out pe care poate ar fi trebuit ca elevele sale să-l primească mai devreme, când încă se mai aflau în avantaj, la 3-4 goluri. Cu moralul la pământ, după revenirea spectaculoasă a gazdelor, care-au punctat în câteva minute de şapte ori consecutiv, româncele au fost destul de neinspirate în execuţii, ajutându-le pe adversare să se detaşeze până la 23-19 şi ulterior la 26-22. Pe fetele noastre nu le-a mai ajutat nici intervenţiile extraordinare ale portarului Luminiţa Huţupan-Dinu, care făcuse o primă repriză excelentă. În replică, de partea cealaltă, portarul Djeric, a scos tot ce-a fost posibil şi imposibil, înclinând balanţa spre gruparea sârbă. Palidă consolare, finalul ne-a aparţinut, am marcat de patru ori, ultimul prin vâlceanca Adina Meiroşu chiar în ultimele secunde de joc, părăsind astfel terenul şi totodată Europenele cu un egal care nu ne încălzeşte cu nimic.

Pentru prima oară în istorie, România va rata aşadar un turneu final de-o asemenea anvergură, o contra-performanţă care nu ne face cinste. Deopotrivă, de la suporterul de rând, la oficialii federaţiei, cu toţii au căzut de acord că accederea în finală s-a pierdut pe teren propriu, atunci când România a cedat uluitor într-un final fierbinte de meci.

Au marcat pentru „tricolore”: Ionela Gâlcă (5 goluri), Valentina Ardean (4), Narcisa Lecuşanu (4), Cristina Vărzaru (3), Adina Meiroşu (3), Roxana Maier (2), Roxana Gatzel (2), Steluţa Luca (1), Valeria Beşe (1) şi Aurelia Brădeanu (1).

Arbitrajul OK, mentalitatea KO 

Toţi românii au privit cu mari speranţe delegarea arbitrilor ucrainenii Vakula şi Liudovik la returul de la Kragujevac. Motivul era unul simplu: în 1999, arbitrii din meciul cu Serbia ne-au arbitrat în finala Campionatului Mondial de tineret, câştigat de reprezentativa feminină a ţării noastre. Din păcate, de data aceasta, norocul nostru a stat în cu totul altă parte, în ambiţia şi-n mentalitatea fetelor noastre, care ne-a cam trădat. N-au mai arătat deloc ca o echipă de învingătoare, aşa cum s-a întâmplat la Mondialele din Rusia.

Tadici şi Muşi rămân la naţională

Eliminată de Serbia-Muntenegru în barajul de calificare pentru Europene, naţionala de handbal feminin a ţării noastre traversează o perioadă de criză. După senzaţia făcută la Mondialele din Rusia, isprava României a făcut iarăşi înconjurul lumii. Aidoma Braziliei în fotbal, ţara noastră nu ratase până acum nici unul dintre turneele finale de maximă importanţă. Ei bine, iată că, în urma unei prestaţii nu tocmai bună, româncele sunt nevoite să se uite la Europenele din Suedia din faţa micilor ecrane.

Aşa cum era însă normal, încă dinaintea partidei retur, oficialii FR Handbal au dat asigurări celor doi antrenori ai echipei naţionale, Gheorghe Tadici şi Dumitru Muşi, că vor fi păstraţi în funcţie indiferent de deznodământul confruntărilor. Preşedintele Cristian Gaţu chiar a precizat că obiectivul rămâne calificarea la Mondialele din 2007 şi apoi o participare de răsunet la Jocurile Olimpice din 2008.

Adina Meiroşu, la înălţime

Introdusă în finalul partidei, într-o încercare de a-i da încredere pentru viitorul sezon, interul echipei Oltchim, Adina Meiroşu, s-a ridicat la înălţimea derbiului. În momentele acelea, când româncele îşi cam pierduseră luciditatea, iar aruncările de la distanţă lipseau cu desăvârşire, handbalista vâlceană a reuşit să înscrie şi trei goluri, unul mai frumos decât altul. Este clar că în viitoarea echipă pusă la punct de Tadici la Vâlcea, Adina Meiroşu poate avea un rol principal. Cealaltă vâlceancă inclusă în lotul pentru această „dublă”, pivotul Oana Manea, nu a fost utilizată.