Lucian Râşniţă formează viitorul handbalului feminin

INTERVIU / După o perioadă petrecută la cârma unor dintre grupările de referinţă ale ţării (printre care şi Oltchim Rm. Vâlcea), antrenorul Lucian Râşniţă a lăsat deoparte agitaţia întrecerilor de seniori. Fostul tehnician al echipei naţionale de handbal masculin, Lucian Râşniţă se ocupă în prezent de coordonarea activităţii în cadrul Centrului Naţional Olimpic de Excelenţă de la Rm. Vâlcea.

* Cum vi se par condiţiile de la Vâlcea?
– Consider că sunt condiţii de excepţie pentru ceea ce înseamnă anul 2009 în sportul românesc. Cam aşa cred că ar trebui să arate oricare centru de pregătire. Avem tot ceea ce ne trebuie, sperăm doar să putem realiza câteva din priorităţile handbalului feminin pe care le întrezărim pentru 2012.

* De ce aţi acceptat să veniţi la conducerea Centrului de Excelenţă?
– Am avut mai multe oferte, dar din câte am observat eu, la ora actuală, în handbalul românesc, prioritatea numărul unu o reprezintă conducerea clubului, iar abia apoi tehnicienii. Părerea mea este că ordinea corectă ar fi următoarea: sportivii, tehnicienii şi în ultimul rând conducerea. Am venit aici, pentru că sunt lăsat în pace să lucrez la un proiect care îmi place şi despre care consider că merge pe drumul bun.

* Consideraţi că printre jucătoarele dumneavoastră sunt sportive care au şanse să ajungă mari handbaliste în viitor?
– Deocamdată, majoritatea sunt doar promisiuni, nicidecum certitudini. Dar, cu toate acestea, cu siguranţă există câteva jucătoare la ambele grupe, care în cel mai scurt timp vor putea spune ceva pentru handbalul de mâine. Acum este destul de greu să mă pronunţ în privinţa lor pentru că sunt aceste fluctuaţii de vârstă, de interes de club, precum şi multe alte probleme. Noi ştim foarte bine că ele, conform contractului, până la vârsta de 20 ani sunt ale centrului, iar apoi vor putea pleca la cluburile unde doresc. Bineînţeles că acest lucru se poate întâmpla şi mai devreme, dacă valoarea le permite. Noi nu o să oprim nici o jucătoare dacă este de o valoare deosebită şi poate să facă un salt calitativ, mai ales după ce a terminat liceul.

* Ne puteţi spune numele câtorva dintre ele?
– Nume aş prefera să nu vă dau încă, pentru că sunt încă în perioada în care le evaluez din punct de vedere al potenţialului lor şi probabil aş crea o discordanţă. Aici sunt selectate cele mai bune jucătoare din fiecare generaţie. Este evident că din 20 de sportive, nu pot să iasă 20 de valori, pentru că acest lucru ar fi ieşit din comun.

* Care credeţi că este diferenţa dintre jucătoarele din cadrul Centrului de Excelenţă şi cele de la echipele de club?
– Din punct de vedere al nivelului de pregătire şi instruire, noi ne dăm seama că este o mare diferenţă între jucătoarele de la Centrul de Excelenţă şi cele care provin de la echipele de club. Nu vreau să jignesc sau să spun că nu se lucrează la nivelul echipelor de club, dar aici chiar se mănâncă handbal pe pâine, tot programul fiind făcut numai pentru acest sport. Sportivele noastre încep cursurile la ora nouă şi jumătate. Ele au această facilitate care le ajută în privinţa antrenamentelor. Pe o rază de 100 de metri există casă, masă, sală de sport şi recuperare. Asta este diferenţa. Echipele de club nu pot să realizeze acest ciclu de pregătire cu două antrenamente pe zi.

* Aveţi şi fete din Vâlcea selecţionate la Centru?
– La grupa a doua avem două fete de la Clubul Sportiv Chimia Rm. Vâlcea. Mă refer la portarul Magda Neagoe şi la pivotul Bianca Gornistu. La cea de-a doua grupă nu avem nici o sportivă din Vâlcea.

* Cu ce antrenori colaboraţi în cadrul Centrului?
– De prima grupă se ocupă Costel Oprea, iar de cea de-a doua Maria Torok-Duca, în timp ce Ion Belu este antrenor de portari la ambele grupe.

* Sunteţi de acord cu ideea că nu mai sunt jucătoare talentate, că nu mai există viitor în handbalul românesc de performanţă?
– În 1997-1998, atunci când am plecat eu de la Vâlcea se spunea acelaşi lucru, că nu sunt jucătoare talentate, că sunt plafonate. Vreau să ne reamintim că titlul de vicecampioană mondială a fost obţinut cu 13 jucătoare care au venit de la campionatele din străinătate. Aşa că, dacă în 1997-1998 nu aveau nici o valoare, echipele puternice din Europa nu le-ar mai fi cooptat în loturile lor. Ideea e că noi avem jucătoare de valoare, însă foarte important este ceea ce facem cu ele după ce trec de la junioare spre senioare. Ele sunt nişte pietre preţioase, care trebuie şlefuite. Depinde aşadar de modul cum le şlefuim. Raspunsul la această problemă ni l-au dat cei din străinătate, care ne-au spus că facem selecţie bună, instruim foarte bine, dar nu mai şlefuim. Acesta este singurul lucru pe care trebuie să îl mai facem, pentru că nimeni nu poate să îmi spună mie că nu avem talente handbalistice. Pot chiar să enumăr câteva, de la Oltchim: Clara Vădineanu, Adriana Ţăcălie sau Oana Manea. Bineînţeles că nici numele Ionela Gâlcă nu spunea mare lucru acum 7-8 ani, dar trebuie să ai răbdare şi să le cooptezi într-un climat favorabil performanţei.

Despre Oltchim în Liga Campionilor:
„Vâlcencele ştiu să abordeze meciurile cu miză”

Şeful Centrului Naţional Olimpic de Excelenţă de la Rm. Vâlcea nu a ratat nici unul dintre meciurile susţinute de Oltchim în 2009 în Liga Campionilor. Deşi cunoaşte foarte bine handbalului feminin, Lucian Râşniţă nu a dorit să dea vreun pronostic precis în privinţa performanţei pe care gruparea vâlceană ar putea să o realizeze în acest sezon pe plan european. „Am spus încă de la început că CS Oltchim o să aibă un parcurs mai bun decât cel de anul trecut, întrucât echipa a căpătat multă experienţă, iar fondul de jucătoare a rămas cam acelaşi. Sunt un doar un spectator, aşa că nu pot să îmi dau cu părerea dacă va câştiga sau nu Liga Campionilor, dar cu siguranţă are potenţialul necesar pentru a face acest lucru. Totul depinde de forma sportivelor şi de componenţa lotului, pentru că am observat în ultima vreme că joacă în minus destul de des sau au jucătoare accidentate. Un lucru este sigur, şi anume că Oltchim-ul ştie să abordeze meciurile adevărate, cu miză. S-a văzut foarte clar diferenţa dintre felul în care joacă în Liga Naţională şi felul cum evoluează în Liga Campionilor. Excepţie face partida cu Podravka Koprivnica, unde este posibil să fi fost vorba şi despre un instinct de conservare. Părerea mea este că atunci când citim numele celor două grupe principale, aceasta a Oltchim-ului pare mai accesibilă, dar oricum gruparea vâlceană trebuie să fie vigilentă în toate jocurile, pentru că orice echipă din Europa ar vrea să câştige împotriva campioanei României”.

Despre naţionala de handbal masculin:
„Handbaliştii din România au potenţial”

Fost antrenor la naţionala de handbal masculin (timp de trei ani şi jumătate), Lucian Râşniţă a urmărit cu interes evoluţia echipei pregătite în prezent de Aihan Omer la Campionatul Mondial din Croaţia. „Este foarte greu să construieşti şi foarte uşor, atunci când echipa a ajuns la un anumit nivel, să apostrofezi! În 2003, atunci când am preluat echipa naţională a României de seniori, aceasta se afla în grupa a IV-a valorică. Ne-a fost foarte greu să le inducem jucătorilor ideea că şi în România se poate juca handbal de calitate. Acela era un moment când se vehicula ideea că la băieţi nu se mai putea face nici un progres. Echipa României are potenţial şi este constituită din sportivi care joacă de foarte mult timp împreună, care sunt maturi şi experimentaţi. Felul în care evoluează sau nu echipa este influenţat de atmosfera din jurul echipei naţionale”, spune Râşniţă, care a explicat apoi şi motivul pentru care a părăsit prima reprezentativă: „Atmosfera din cadrul lotului începuse să fie colateral ostilă, iar în momentul în care am trecut la o echipă de club am început să am probleme la cea naţională. Consider că cel mai bine este ca antrenorul echipei naţionale să nu fie şi antrenor de club”.
Ovidiu DULĂCIOIU