Jurcan vrea să transforme RAJDP în companie cu capital mixt

Continuăm şi în această ediţie să prezentăm alte două capitole din programul electoral al candidatului PD-L la preşedinţia Consiliului Judeţean, Dorel Jurcan, intitulat „Vâlcea, perlă a turismului balnear şi mănăstiresc a României”. Astăzi, cititorii noştri au ocazia să citească măsurile pe care Dorel Jurcan vrea să le ia în ceea ce priveşte infrastructura şi învăţământul.

Infrastructura

Toată infrastructura drumurilor din judeţ, fie că sunt drumuri comunale, judeţene sau naţionale este slab întreţinută, într-o avansată stare de uzură iar în unele locuri chiar impracticabilă.

Ştiindu-se că întregul edificiu al modernizării şi europenizării noastre depinde în primul rând de acest domeniu, el devine prioritar în programul instituţiei administrative judeţene. Trebuie aşadar să alocăm fondurile necesare punerii în practică a strategiei de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene pentru perioada următoare dar să ne preocupe deopotrivă şi reabilitarea drumurilor naţionale care suferă de aceleaşi neajunsuri şi care ne împiedică să folosim aşa cum se cuvine avantajele excepţionale ale resurselor de ape minerale miraculoase din salba de staţiuni vâlcene.
Alte obiective necesare perioadei următoare ar fi: şosele de centură pentru municipiul Drăgăşani şi oraşul Horezu, şosea de centură la sudul municipiului Râmnicu Vâlcea pentru legătura cu zona Comanca-Olăneşti-Cheia, refacerea prin reciclare a îmbrăcăminţilor bituminoase depreciate şi învechite de pe principalele drumuri de legătură dintre localităţile judeţului, reabilitarea drumurilor judeţene care scurtează traseele cum ar fi Lungeşti-Fumureni-Mădulari, Şuşani-Făureşti, Roşiile-Berbeşti, Păuşeşti Măglaşi-Stoeneşti, Olăneşti-Muereasca, Scundu-Pesceana, Olanu-Dănicei, Popeşti-Berbeşti, Voineasa-Petroşani, Obârşia Lotrului-Rânca, Obârşia Lotrului-Sugag judeţul Alba. Menţionăm caracterul formal al documentaţiei privind „Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene în perioada 2007-2013” care a fost întocmită de un SRL anonim şi aprobată de Consiliul Judeţean. O asemenea documentaţie nu poate sta la baza unui grafic şi a unui program concret de reabilitare a infrastructurii rutiere judeţene eşalonat pe următorii 5 ani. Credem că un studiu mai detaliat şi mai folositor ar fi putut fi întocmit, cu mult mai puţină cheltuială, chiar de către unitatea judeţeană subordonată Consiliului Judeţean şi care, după o dezbatere publică serioasă, ar fi dat naştere unei strategii realiste şi a unui program concret şi definitiv pentru următorii ani. Unitatea judeţeană specializată în drumuri ar putea fi transformată într-o companie publică printr-un parteneriat public-privat care ar eficientiza activitatea, ar majora fondurile necesare reabilitării drumurilor şi ne-ar feri de exagerările petrecute în anii precedenţi când regia a cumpărat autoturisme de lux pentru demnitarii locali, s-au direcţionat politic execuţia unor lucrări şi alte erori de acest gen.    

Învăţământ

Învăţământul, ca şi celelalte domenii din România, trebuie descentralizat. Conducerea şcolii nu trebuie numită de ministrul înregimentat politic ci de către comunitate prin Consiliul Local, iar stabilirea şi cheltuirea banilor pentru învăţământ să se facă în comun de către şcoli şi consiliile locale. Fiecare şcoală trebuie să aibă o minimă posibilitate să selecteze şi să adapteze programa şcolară la nevoile elevilor şi comunităţii. Şcolile trebuie să-şi extindă programele după orele de curs, asigurând programe sportive şi distractive pentru elevi. Lăsarea elevilor fără supraveghere după terminarea orelor de clasă până la venirea părinţilor de la servici, are efecte negative pentru societate. E adevărat că în Vâlcea s-au obţinut rezultate notabile datorită calităţii deosebite a profesorilor şi învăţătorilor din centrele urbane importante. Cu toate acestea tendinţele conservatoare sunt, din păcate, dominante la nivelul strategiilor didactice. Există însă mari dificultăţi în asigurarea cu personal didactic calificat în unităţile izolate din mediul rural. O soluţie ar fi descentralizarea învăţământului prin concurs de titularizare în fiecare unitate şcolară. Abandonul şcolar în zonele cu populaţie de etnie rromă reprezintă de asemenea o chestiune nerezolvată până în prezent, care însă poate fi ameliorată prin intermediul mediatorilor. Un aspect care trebuie înlăturat este formalismul evident din activitatea Consiliilor de Administraţie, a consiliului profesoral, a celorlalte comisii constituite la nivelul unităţilor şcolare. Investiţiile direcţionate politic (ex: Pesceana, Horezu, Drăgăşani, etc.), schimbarea fără justificare pe criterii politice a conducerilor instituţiilor de învăţământ, microbuze repartizate dupa culoarea ochilor, sunt tot atâtea exagerări cărora trebuie pusă odată şi odată stavilă. Din fericire există şi oportunităţi care dau speranţe şi anume: deschiderea profundă a tinerei generaţii către operarea pe calculator, folosirea mai concreta a apartenenţei Consiliului Judeţean la fondurile pentru educaţie a Agenţiei de Dezvoltare S-V Oltenia, o mai bună colaborare şi implicare (sunt necesare şi modificări de natură legislativă) dintre Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar şi direcţiile judeţene de învăţământ, accentuarea rolului parteneriatului public-privat în dezvoltarea unităţilor şcolare şi o motivaţie financiară mai solidă a cadrelor didactice. Câteva ţinte strategice cărora nu li s-a acordat atenţie până în prezent ar fi: reconstrucţia din temelii a învăţământului din mediul rural, creşterea calităţii serviciilor educaţionale şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere, sprijinirea personalului didactic în lărgirea orizontului, îmbogăţirea experienţei profesionale şi diseminarea cunoştinţelor, îmbinarea activităţii educaţionale cu activitatea intelectuală, compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea în care se află.