„Lotul de 23 de jucătoare la Oltchim este prea mare, dar n-am dat nume în ceea ce priveşte jucătoarele la care s-ar putea renunţa”

* antrenorul Oltchim-ului, Radu Voina, explică în cadrul unui interviu situaţia în care se găseşte campioana României în acest moment

S-a renunţat la Anja Andersen şi Radu Voina a fost readus la Vâlcea. Din păcate, însă, antrenorul care în sezonul trecut Oltchim-ul până în finala Ligii Campionilor n-a mai putut salva echipa vâlceană de la eşec. Metodele danezei Andersen, care a fost considerată ca un salvator al patriei, au avut efect negativ şi imediat asupra campioanei României, care nu a reuşit să-şi revină nici acum, la două săptămâni distanţă de despărţirea de aceasta. Ulterior plecării danezei de la Vâlcea, Oltchim a suferit două înfrângeri care nu-i fac cinste. Prima, la Podgorica, la 11 goluri diferenţă, iar ultima, la Ljubljana, la şapte goluri diferenţă, ambele sub comanda noului antrenor, Radu Voina, care în luna decembrie a anului trecut a reuşit, cu aceleaşi fete care acu, au ieşit pe uşa din dos din Liga Campionilor, să obţină medalia de bronz la Campionatul European. Va fi greu de refăcut situaţia pentru că fetelor pare a li se fi spălat creierul. Nu mai răspund cerinţelor, se comportă total diferit faţă de perioadă de dinaintea episodului „Andersen”, surprinzându-l chiar şi pe Radu Voina, care încearcă acum să se resusciteze. În cadrul materialului care urmează selecţionerul sunt reflectate primele impresii ale selecţionerului României la revenirea pe banca tehnică a echipei vâlcene.

„Fetele sunt de acuzat pentru că s-au complăcut în acea situaţie, fără efort, fără sacrificii”

* Aţi câştigat o medalie cu aceste fete în decembrie. Cum aţi regăsit Oltchim-ul şi dacă vă aşteptaţi la deznodământul acesta după cum a început sezonul de Liga Campionilor?

– Nu vreau să comentez despre ce s-a întâmplat în Liga Campionilor. Cert este că fetele sunt altfel. S-a pierdut sau s-a câştigat, nu ştiu…, dar nu mai sunt aceleaşi fete! Nu ştiu ce s-a întâmplat, n-aş putea să spun decât mai mult din auzite şi când vorbeşti din auzite, nu e bine. Eu cred că toată lumea e de vină, dar principalele vinovate sunt fetele. Sunt vinovate că s-au complăcut cu situaţia, în a fi bine, frumos, fără efort, cu puţine antrenamente. Dacă se vor profesioniste, ele sunt de acuzat!

* Anja Andersen a avut metode total diferite de pregătire decât cele cu care noi eram obişnuiţi. Credeţi că le-a mai aplicat şi la echipe, pe unde a mai antrenat şi a obţinut performanţe sau doar la Oltchim?

„Fetele vor şi nu mai pot sau nu mai vor şi nu mai pot”

– Nu ştiu şi nici nu vreau să comentez, pentru că nu e genul de comentariu pe care vreau să-l fac vizavi de o colegă. O consider antrenor şi nu o să vorbesc niciodată despre ce a făcut bine sau rău. Este treaba ei ce a făcut, nu comentez pentru că nu vreau să intru în conflict cu nimeni. În orice caz, echipa nu mai este aceeaşi! Asta trebuie să dea de gândit fetelor, în primul rând, care vor şi nu mai pot sau nu mai vor şi nu mai pot. Nu ştiu…, e pe undeva pe aici situaţia. Şi acum, cu ieşirea din Champions League, trebuie să vedem ce se poate întâmpla, pentru că ele sunt marcate. E adevărat că sunt marcate, dar încă o dată spun, sunt şi ele vinovate că au acceptat ceea ce au acceptat. La români, când s-a făcut treabă, cel puţin la noi, la handbal, s-a făcut cu muncă, cu sudoare. Şi cu vorbă bună, dar nu acest lucru e important. Trebuie să ştie că performanţă se face cu sacrificii, cu antrenamente, cu dureri, cu lovituri şi aşa mai departe.

* Credeţi că pe termen lung ar fi avut un efect pozitiv metodele Anjei asupra echipei?

– Nu ştiu…, Dumnezeu ştie! Rămân totuşi adeptul că performanţa nu se obţine numai cu uşor. Se obţine greu, cu sacrificii. Dar spun încă o dată, nu comentez, nu vreau să intru în conflict, nu o să spun ceva despre Andersen. Pe mine ce mă interesează este luna decembrie. Le-am găsit tare rău pe fete aici şi nu ştiu, mă gândesc cum Dumnezeu o fi să iasă din situaţia asta, care nu e deloc plăcută.

* Când are loc următoarea acţiune a echipei naţionale şi dacă vă gândiţi să lărgiţi aria de selecţie pentru prima reprezentativă, având în vedere situaţia jucătoarelor de la Oltchim, care par a nu-şi reveni după episodul „Anja”? Sunt în acest moment jucătoare mai bune în ţară decât cele de la Otchim?

– În luna aprilie are loc următoarea acţiune a echipei naţionale, dar nu e asta problema. Eu mă gândesc mai departe, pentru că va fi greu de refăcut situaţia. Ce bine ar fi să avem o arie mai mare de selecţie! Categoric că grosul îl dă Oltchim-ul, dar uitaţi-vă în ce situaţie e Oltchim-ul cu jucătoarele! Dar ce bine ar fi să avem, aşa, un lot lărgit. Punem pe hârtie 28 de jucătoare, dar din astea puţine sunt cele care ţintesc acolo, sus şi pot face faţă cerinţelor. Din păcate, spun asta!

* Cu alte cuvinte, este o problemă şi pentru echipa naţională ceea ce se întâmplă acum la Oltchim…

– În primul rând pentru echipa naţională este o problemă! Această medalie de bronz pe care au câştigat-o fetele în decembrie trebuie apărată. Categoric, pentru Naţională am şi acceptat să revin la Vâlcea. Pentru că dacă se continua cu aceleaşi idei, era greu să ne mai revenim. Şi aşa, nu ştiu dacă vom reuşi să le trezim pe fete… Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar eu vreau să mă refer în primul rând la pregătire. Şi rămân adeptul că două antrenamente pe săptămână reprezintă mult prea puţin, ca să nu spun alt cuvânt. Dacă zic că vor, dar nu mai pot, probabil sunt terminate fizic şi psihic. Bănuiesc că acesta e adevărul. Nu ştiu dacă pot mai mult şi nu mai vor să ofere ce li se cere. E treaba lor, nu mă interesează. Contează ca la mine, aici, pe teren, să-şi facă datoria, să se antreneze, să joacă cât pot mai bine. În rest, treburile de pe lângă teren, nu mă interesează.

„N-am semnat nici un contract cu Oltchim”

* Care-au fost condiţiile impuse la semnarea unui nou contract cu Oltchim?

– În primul rând, n-am semnat nici un contract. Am avut o mică discuţie, dar mai avem timp să vorbim. În vară o să discutăm mai mult. Deocamdată înţelegerea e pe termen scurt pentru că trebuie luate nişte măsuri. Dar nu acele măsuri despre care se scrie prin presă. Eu n-am declarat nimic din ceea ce apare acolo. Nu poţi să foloseşti cuvântul „tzunami” la Vâlcea, când vezi ce nenorociri sunt în Japonia. Dar probabil că trebuie luate câteva măsuri în vară. E vorba despre sezonul următor. Sezonul actual, gata, este pe terminate!

„Viborg a ieşit vremelnic din cupele europene şi nu a căzut cerul”

* La ce strategie vă gândiţi după meciul de la Ljubljana, ultimul din Liga Campionilor?

– Meciul cu Krim Ljubljana a fost unul de palmares şi aici se vede de obicei starea jucătoarelor. Trebuia să poată să învingă pentru… nimic, dar să iasă pe uşa principală din Liga Campionilor. Acum nu trebuie să facem o tragedie din faptul că nu s-au calificat mai departe. Numai la noi se întâmplă astfel. Şi alte echipe au trecut prin asta. Uitaţi-vă la situaţia lui Viborg, care nici nu a intrat în grupele principale, a ieşit definitiv din Europa şi nu a căzut cerul. La noi e o situaţie diferită pentru că se aşteptau progrese. Semifinală, finală şi normal ar fi fost ca acum să cucerim trofeul.
Acum noi trebuie în primul rând să ne antrenăm, să jucăm campionatul şi Cupa României şi să încercăm apoi, din vară, să vedem ce se mai poate face.

* Veţi renunţa la anumite jucătoare?

– Asta nu pot să spun acum. E prea devreme să vorbim despre acest lucru. Eu nu citesc presa, dar mi-a spus şi mie Luminiţa Dinu că s-au dat nume de jucătoare la care aş vrea, chipurile, să renunţ. Eu n-am vorbit cu nici un jurnalist, mi se pun în gură cuvinte şi nu ştiu de unde. Nu asta a fost condiţia revenirii mele la Vâlcea, să se renunţe la anumite jucătoare. Cu siguranţă, lotul e prea mare, dar n-am pomenit nici un nume. A fost doar o idee, 23 de jucătoare sunt prea multe. Am zis că lotul trebuie să fie format din 18 jucătoare. N-am dat nici un nume!

Simona SIMA