Vlăsia oferă cele mai bune produse elevilor şi preşcolarilor vâlceni

De multe ori, am fost tentaţi să criticăm firmele din alte judeţe, care s-au înscris la licitaţiile organizate la Vâlcea. Dintr-un soi de patriotism local, poate chiar nejustificat, după intrarea României în UE, am făcut lobby în favoarea agenţilor economici autohtoni, încercând să vedem doar părţile aparent negative ale „outsiderilor”. Cu timpul, însă, am constatat că ne-am înşelat.  

Zilele trecute, spre exemplu, am vizitat moara şi fabrica „Vlăsia”, de la Piteşti. Proprietarul societăţii, Aurel Săvulescu, a acceptat această provocare probabil şi din dorinţa de a ne convinge că este mult mai bine pentru sănătatea elevilor şi preşcolarilor din judeţul nostru ca, de aplicarea unui program precum „Cornul şi laptele”, să nu se ocupe un panificator de garsonieră.

La prima oră, sâmbătă, am făcut un tur al fabricii unde se produc cornurile pentru preşcolarii şi elevii vâlceni. Una dintre primele concluzii la care am ajuns a fost aceea că procesul de producţie are loc în condiţii de maximă igienă, iar reţeta stabilită de Guvern este respectată întocmai. 

Experienţă de peste 16 ani în domeniul panificaţiei 

Am mai aflat că firma Vlăsia a fost înfiinţată în anul 1991, având a principal obiect de activitate industria de morărit şi panificaţie. Celebra moară din Argeş şi-a deschis însă porţile după doi ani de investiţii masive în spaţii şi dotări. În 1995, Vlăsia s-a extins, construind şi o fabrică de pâine, pe platforma de la Uzina Dacia. În 1998, a fost amenajată a doua fabrică, unde astăzi sunt produse cornurile pentru elevi şi preşcolari din trei judeţe. Din 2005, când s-a dat startul programului „Cornul şi laptele”, Vlăsia a renunţat la producţia de panificaţie pentru comerţ, axându-se pe fabricarea de cornuri şcolare. În momentul de faţă, Vlăsia produce zilnic aproximativ 70-80 de cornuri, echivalentul a 30-40 de mii de pâini, pe care le distribuie fără probleme şi în timp util la beneficiari cu ajutorul a 26 de microbuze şi camioane. Interesant este şi faptul că managerii societăţii au luat decizia de a renunţa la fabricarea altor produse pentru simplul motiv că au dorit să elimine definitiv posibilitatea interferării ingredientelor sau reţetelor. Cu toate că a făcut acest sacrificiu, Vlăsia a continuat să se dezvolte, anul trecut reuşind să se menţină pe un trend ascendent în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Dacă în 2008, a depăşit pragul de 3,5 milioane de euro, în perspectiva finalului anului 2009, managerul societăţii şi-a propus o ţintă de peste 4 milioane de euro, dar şi menţinerea celor peste 100 de locuri de muncă asigurate în prezent. 

Produsele pentru elevi şi preşcolari trebuie să respecte reţeta stabilită de Guvern 

Vlăsia s-a prezentat pentru prima oară la licitaţia privind implementarea Programului „Cornul şi laptele” în judeţul Vâlcea în anul şcolar 2004-2005, câştigând doar distribuţia produselor de panificaţie. Pentru 2006-2007, a câştigat din nou acest contract. La fel şi pentru anul şcolar 2007-2008, când componenta privind asigurarea laptelui a suferit o întârziere, din cauza contestaţiei depusă de un alt participant. În noiembrie, Vlăsia a câştigat însă şi licitaţia pentru produsele lactate, astfel că, din februarie 2008 şi până la finalul anului şcolar, s-a ocupat de întregul program. În perioada 2008-2009, societatea condusă de Aurel Săvulescu a distribuit cornuri şi lapte în 85 la sută dintre localităţile vâlcene, în baza contractelor şi procedurilor de achiziţie publică încheiate cu fiecare primărie în parte. În prezent, Vlăsia continuă să se ocupe de aplicarea programului în judeţul nostru, câştigând acest drept în urma negocierilor cu Consiliul Judeţean, la care au participat şi alte firme, dar care au venit cu un preţ mult mai mare. Până în momentul de faţă, societatea argeşeană s-a achitat de toate obligaţiile, neputându-i-se reproşa nimic. De altfel, Vlăsia este singura firmă care s-a angajat să aducă pentru preşcolarii şi elevii vâlceni lapte UHT LaDorna, considerat cel mai bun de pe piaţa din România. Acesta are o perioadă de garanţie de 5-6 luni de zile, neavând nevoie de refrigerare datorită metodei de ambalare şi procedurilor prin care este pasteurizat. În plus, Vlăsia asigură permanent pentru beneficiarii programului stocuri de biscuiţi, care au termen de valabilitate chiar şi un an. 

În alte localităţi, copiii sunt serviţi cu otravă 

„După cum probabil ştiţi, legea obligă ca, din structura cantităţii contractată pe un an şcolar, obligatoriu, 67 la sută trebuie să fie lapte de consum şi 67 la sută să fie corn şcolar. La fiecare dintre cele două componente, se acceptă în proporţie de 33 la sută şi derivate. Fie iaurt simplu, sigur, făcut după o anumită reţetă, reglementată, fie lapte bătut. Până anul trecut, se accepta şi brânza topită, dar probabil că se va reveni asupra acestei decizii, din anumite puncte de vedere nejustificată. În partea cealaltă, avem voie să dăm biscuiţi, napolitane şi stixuri. La fel, napolitane simple, fără cremă. Lumea poate că nu ştie aceste lucruri, de aceea, am vrut să le explic. Probabil că mai sunt oameni care spun că şi cornurile sunt, nu ştiu, puţin mai tari, adică nu sunt moi ca pâinea sau ca cele care conţin diverse creme. Noi am putea să le facem cu orice, dar nu avem voie. Cornurile nu trebuie să conţină decât făină, drojdie, sare, apă, zahăr, într-o anume proporţie. Atenţie, nu zahăr propriu-zis, care să-l facă corn dulce, ci creat de toate aceste ingrediente. Pentru că acest produs trebuie să conţină un anumit procent de proteine şi glucide. Mai trebuie să conţină şi grăsimi vegetale, pentru care, în general, se folosesc untul ori margarina. E interzis să folosim amelioratori sau emulgatori, cum se folosesc pentru cornurile din comerţ. Acestea sunt regulile şi trebuie să le respectăm. Am auzit că sunt panificatori care aplică pe cornuri susan, mac şi le dau copiilor. E o imensă greşeală! Cornurile respective reprezintă un pericol pentru sănătatea copiilor. Guvernul a gândit că aceste produse trebuie să fie sută la sută naturale. Chiar dacă unii spun că sunt puţin mai tari, sunt incomparabil mai sănătoase”, a precizat Aurel Săvulescu. El a mai explicat că instituţiile cu care a încheiat contracte Vlăsia beneficiază de o subvenţie din partea Uniunii Europene. Anual, acestea depun la APIA documentaţii pentru subvenţionarea produselor împărţite elevilor. În Vâlcea, există primării care au decis să se ocupe singure de Programul „Cornul şi laptele” şi care pierd aceste fonduri. În cele din urmă, au încheiat contracte cu firme mici, care nu au capacitatea de a face faţă pretenţiilor şi nici nu se pricep. Acestea le oferă elevilor şi preşcolarilor produse care nu îndeplinesc condiţiile impuse de Guvern. De exemplu, la Pietrari şi Frânceşti, cornurile nu respectă reţeta. Mai mult decât atât, acestea conţin susan, ceea ce înseamnă că reprezintă un adevărat pericol pentru copii.