EDITORIAL / Fotbalul italian, mai frumos ca niciodată!

După trei săptămâni de pauză ne revedem în acest colţ de pagină şi tuturor cititorilor ziarului le adresez şi eu clasicul: „La mulţi ani!”. Cu sănătate căci este cel mai important lucru pentru fiecare dintre noi!
A fost un sfârşit de an agitat în fotbalul european cu meciuri anulate, cu meciuri desfăşurate ba cu spectatori, ba fără spectatori, cu ploaie, cu zăpadă, cu ceaţă sau cu timp frumos. Sub aceleaşi coordonate a început şi 2022, mai întâi în Anglia, apoi în Italia, Spania, Germania şi Franţa. Englezii, excentrici aşa cum îi ştim au jucat şi pe 30 decembrie şi pe 1 şi 2 ianuarie căci la ei sunt 3 mari competiţii interne (campionat, cupă, cupa ligii) şi în plus, majoritatea „granzilor” au prins şi „primăvara europeană” 2022, cu patru echipe în optimile „Champions League” (Chelsea, Manchester City, Liverpool şi Manchester United.
Italia, ţara care a dat vara trecută ultima campioană europeană, dar care tremură serios pentru calificarea la turneul final al C.M. 2022 din Qatar, a făcut o mică pauză (22 decembrie- 6 ianuarie) în perioada sărbătorilor de iarnă, dar a revenit spectaculos în atenţie, la fel cum încheiase anul 2021.
De vreo 2-3 ani, campionatul italian este altfel decât ne obişnuise, este un campionat frumos, cu meciuri spectaculoase în care se înscriu multe, foarte multe goluri. Rezultatul acestui tip de fotbal? Unul important: Italia a devenit după mulţi, foarte mulţi ani campioana Europei la fotbal, „ucigând” în finală „perfidul Albion” chiar la el acasă, pe legendarul Wembley, jucând deschis, spectaculos, pe atac sub comanda lui Mancini.
Inventat de austrieci, dus aproape de perfecţiune de italieni, jocul bazat pe o apărare ermetică, „Catenaccio” („Lanţul” în engleză, „Șurubul uşii” în italiană) a dat roade de-a lungul timpului, italienii cucerind două Cupe ale Campionilor (1964 şi 1965) cu Inter Milano sub conducerea maestrului apărării, Helanio Herrera, dar şi două campionate mondiale (1982 şi 2006).Au fost şi două Cupe ale Campionilor câştigate de Juventus jucând la fel, dar şi patru ligi ale Campionilor câştigate de AC Milan, jucând altceva.
Acum, văzând succesul din vară de la Euro 2020 ( desfăşurat cu un an întârziere în 2021), majoritatea echipelor italiene au început să joace pe atac (neglijând uneori apărarea) şi rezultatele au început să se vadă: din ce în ce mai mulţi spectatori în tribune şi scoruri neverosimile în trecut pentru Serie A:
Salernitana- Inter 0-5, Atalanta- Roma1-4, Empoli- Milan 2-4, înainte de Crăciun şi Lazio- Empoli 3-3, Empoli- Sassuolo 1-5, Udinesse- Atalanta 2-6 sau Roma-Juve 3-4 duminică seara!
Campionatul italian a devenit campionatul cu cele mai multe goluri înscrise dintre cele din „top 5” (Anglia, Spania, Germania, Italia, Franţa), doar 2 echipe din serie A având goluri primite mai puţine decât numărul etapelor jucate (Inter şi Napoli). Lupta „la vârf” seamănă mult cu cea din sezonul anterior şi, după un debut furtunos al lui Napoli şi al lui Milan, Inter s-a apropiat „step by step” de fotoliul de lider pe care îl ocupă din nou acum cu un punct avans şi un meci mai puţin disputat faţă de marea rivală din oraş, AC Milan. Probabil că „derby de la Madonnina” din februarie va arăta dacă Inter păstrează titlul sau dacă Milan revine în fruntea fotbalului italian după…10 ani!
Aveţi grijă de voi!
• Dan-Cătălin Săraru