Surprize-surprize!
Oricum ar fi interpretate rezultatele votului pentru europarlamentare, acestea vor provoca adevărate cutremure pe scena politică românească. Fără riscul de a greşi, acestea sunt poate cele mai surprinzătoare rezultate ale vreunor alegeri de după 1989. Dincolo de scorurile destul de apropiate de estimările iniţiale obţinute de PD, PSD şi PNL, avem de-a face cu câteva surprize notabile, în sfera partidelor medii şi mici. PNG, PRM şi PC, cotate cu şanse la aceste alegeri, nu au reuşit să facă pragul electoral de 5%, rămânând practic în afara Parlamentului European. În acelaşi timp, PLD, formaţiune politică înfiinţată cu nici un an în urmă, a reuşit să obţină un scor mai mult decât rezonabil, declasând astfel partide care emiteau iniţial mult mai multe pretenţii.
Aproape că nu există partid în dreptul căruia să nu se fi produs o surpriză. Câştigători ai acestor alegeri, democraţii ar trebui totuşi să recunoască faptul că scorul obţinut este inferior celor date ca sigure de sondajele de opinie. Cele 30 de procente sunt mult sub ceea ce se aştepta de la PD, adică undeva peste 40%. Acest lucru demonstrează faptul că alegătorii nu au fost încă suficient de convinşi de legătura ombilicală dintre Traian Băsescu şi PD. De asemenea, partidul se află mult sub cota de imagine a preşedintelui României, fapt demonstrat de diferenţa mare între cotele de încredere.
În ceea ce priveşte PSD, acesta este probabil singurul partid, cu excepţia PLD, care a reuşit să-şi mobilizeze la vot aproape întreg nucleul dur. Pesediştii au demonstrat încă o dată că dispun de o capacitate extraordinară de organizare, unică în România. Totuşi, PSD a pierdut o parte din electorat care s-a deplasat către PNL, consecinţă a preluării actualului partid de guvernământ a unor măsuri sociale. Cea mai importantă dintre acestea este de departe mărirea pensiilor. În acest context, PNL a reuşit să obţină un scor peste media din sondajele de opinie, care nu credita partidul lui Tăriceanu cu mai mult de 12% la aceste alegeri. Totuşi, împreună cu UDMR, PNL nu reuşeşte să obţină decât puţin peste 20%, ceea ce se traduce prin susţinere parlamentară firavă, supusă riscurilor de rigoare.
Vorbeam la început despre surpriza numită PLD. Acest partid a reuşit într-un termen foarte scurt, printr-o campanie extrem de bine pusă la punct, agresivă şi costisitoare, să depăşească pragul electoral de 5%. Oricum am privi situaţia acestui partid, trebuie să spunem faptul că formaţiunea politică a lui Theodor Stolojan a reuşit ceea ce şi-a propus, şi anume să smulgă o halcă importantă din electoratul liberal.
Cât despre PNG, PRM şi PC, lucrurile sunt cu adevărat tragice. Coincidenţă sau nu, aceste partide sunt conduse de unele dintre cele mai controversate personaje de pe scena politică românească: Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Voiculescu. De departe, cel mai clar eşec poate fi trecut în dreptul PRM, care pentru prima oară în 17 ani nu reuşeşte să obţină pragul electoral. Semnalul este foarte clar: Vadim s-a prăbuşit iremediabil şi nimic nu-l va mai ridica de acum încolo. Deja, mai mulţi lideri judeţeni au anunţat că vor demisiona din Biroul Politic Naţional, considerând că trebuie făcute modificări de substanţă în structura de conducere a partidului, poate chiar prin îndepărtarea din funcţia de preşedinte absolut a lui Vadim. În orice caz, este clar că românii au refuzat să mai crediteze partidele cu un puternic mesaj naţionalist, ceea ce înseamnă că cele trei personaje mai sus amintite nu au obţinut viza pentru Europa. Vom asista cu siguranţă la mişcări extrem de interesante pe eşicherul politic. În perioada imediat următoare, fiecare partid va face o analiză a rezultatelor acestor alegeri iar concluziile ar putea fi dintre cele mai dure.
Octavian HERŢA
