Danut Omeag face o radiografie pertinenta a fotbalului govorean

Cititor fidel şi oficial al echipei Aditen,

Dănuţ Omeag face o radiografie pertinentă a fotbalului govorean

Mă simt oarecum dator în special faţă de iubitorii acestui fenomen – fotbalul, să prezint adevărata faţă a echipei FC Govora, cu toate că nu am nici o calitate oficială la acest club, dar când vezi că unii chiar aduc acuzaţii gratuite echipei govorănene, trebuie să iei atitudine. Mă refer în special la faptul că un anume domn de la Petrodam Măciuca susţinea că echipa govorăneană trebuia retrogradată. Când nu îşi achiţi datoriile, automat trebuie să suporţi consecinţele, dacă cu adevărat sunt respectate regulamentele.

Dar, eu nu pot uita că echipa Petrodam Măciuca a jucat un sezon la Băile Govora şi cu toate că au avut posibilităţi, nu au dat măcar cu var în cabinele în care se dezechipau. Au jucat şi au folosit baza sportivă fără să facă nici cea mai mică îmbunătăţire. De aceea ţin să-i avertizez pe cei de la Călimăneşti că vor păţi ce au păţit govorenii dacă se încurcă cu asemenea oameni (în cazul unei fuziuni). Trecerea lor pasageră pe la Govora nu a adus nimic bun. Deci, ei ar trebui să mulţumească pentru faptul că şi-au desfăşurat activitatea pe terenul acestei baze sportive şi nu au bătut un cui.

Dacă ar fi să analizăm la rece situaţia echipei govorene trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Cea mai bună perioadă a fost când la cârma echipei s-a aflat Titi Lungan, un om serios, competent, de bun simţ. Formase o echipă foarte bună, disciplinată, cu jucători greu de stăpânit (Buga, Glodeanu), dar de fiecare dată reuşea să încurce socotelile echipelor bune ale campionatului, având chiar ocazia de a stabili, prin jocul rezultatelor, campioana. După o perioadă bună de timp, domnul Titi Lungan s-a retras şi a intervenit acea degringoladă la nivelul echipei, inclusiv la conducerea ei. Sprijinul din partea societăţii SC Govora SA a încetat, nimeni nu mai vroia să discute de fotbal, primăria nu găsea soluţii.

Şi cum uneori apare câte un „nebun” care vrea să bage bani în fotbal fără să câştige nimic, nici Govora nu a făcut excepţie. Directorul de la complexul hotelier Palace – Nelu Popescu, a ţinut un sezon aproape de unul singur echipa ajungând chiar în finala Cupei României pe judeţ. Omul dacă nu a văzut că nu are nici un sprijin din partea celor care trebuiau să facă acest lucru (primăria, societăţile de turism), s-a retras.

Au mai fost oameni care au vrut să facă ceva în Govora şi mă refer la un om de afaceri din Vâlcea, dar care avea o singură dorinţă – ca antrenor să fie domnul Tăbârcă. Alţii au înţeles că nu este cazul ca un om care venea chiar din lumea fotbalului, cu o mentalitate sănătoasă, nu are ce căuta la Govora şi strica oarecum „ploile” altora. A mai urmat o perioadă neagră din viaţa echipei cu o trecere prin campionatul judeţean. În toată această nebunie s-a aflat şi un om – Marius Chelcea care sincer să fiu, fără să aibă nici cel mai mic avantaj, a pompat bani cu nemiluita la echipa govoreană (echipament, mingi, ghete), a creat o atmosferă de echipă, a susţinut din punct de vedere financiar cei mai buni jucători (ex: Mihai Buga care ani de zile a ţinut echipa pe locurile fruntaşe, 2-3 ani ieşind golgheterul campionatului. În afară de Costel Chelcea, care a văzut valoarea acestui jucător, nimeni nu a încercat să valorifice talentul acestui băiat). Chiar şi jucătorul Glodeanu, fără a exagera, avea ceva din calităţile unui Dobrin.

Toate acestea s-au întâmplat pe fondul nepăsării totale a factorilor locali şi în special a consilierilor care nici nu vroiau să audă de fotbal. Unii îşi fac şi acum somnul de veci prin primărie. Ce pretenţie să ai la ei când în afară de preocuparea de a-şi schimba marca maşinilor, activitatea sportivă li se pare ca fiind ceva ilegal pe faţa pământului.

Singurul care şi-a schimbat atitudinea faţă de sport este primarul care de Florile Govorei a fost prezent atât din punct de vedere fizic cât şi material (diplome, medalii).

Bulibăşeala totală a venit o dată cu campionatul trecut. Cu sprijinul domnului primar, echipa a fost preluată de Sind Oltenia (domnul director Oteşanu având o contribuţie majoră în salvarea echipei care a fost în prag de desfiinţare) cu anumite clauze care nu atingeau şi problema întreţinerii bazei sportive. Domnul Oteşanu s-a angajat să susţină echipa cu o anumită sumă de bani. Din start s-a plecat cu un handicap. Jucătorii trebuiau preluaţi de la vechea asociaţie sportivă Sănătatea Govora, legitimaţi. Vechea asociaţie şi-a luat catrafusele (mingile, plasele de la porţi, tot echipamentul). Toate acestea au costat, banii erau deja canalizaţi în alte direcţii decât în cele stabilite iniţial.

Toate aceste orgolii duse până la extrem din partea vechii conduceri, au făcut ca FC Govora (asociaţie sportivă nou înfiinţată) să aibă nişte cheltuieli suplimentare care nu erau prevăzute. Iarăşi intră în scenă, ca de fiecare dată când echipa se afla în dificultate, Marius Chelcea care a cumpărat mingi, echipament, maşină de tuns iarba, ghete etc.

Dacă ar fi să punctez minusurile şi plusurile acestei echipe s-ar ajunge la următoarele concluzii:

– nu trebuie să dorim retrogradarea echipei govorene deoarece sacrificii s-au făcut, dar pur şi simplu, ca toţi românii, una vorbim şi alta facem;

– este clar că regulamentele trebuie respectate şi nici Govora nu trebuie să facă excepţie. Trebuie plătite datoriile, altfel pe obrazul unora vor apărea pete şi este păcat. Consider că dacă presa nu ar interveni în cazul neregulilor care există la nivelul Diviziei D şi nu numai, campionatul s-ar desfăşura în culise.

– FC Govora nu se înscrie în rândul echipelor conflictuale. Ceea ce este mai grav este faptul că tinerii nu mai vor să joace fotbal şi se apelează la unii mai vârstnici care, datorită neputinţei, mai creează probleme. Desfiinţarea campionatului de juniori o consider ca pe o mare greşeală. Totuşi, în paralel au avut loc competiţii pe grupe de vârstă ceea ce a fost foarte bine, altfel tinerii nu mai aveau competiţii.

– echipa de conducere este divizată, ceea ce nu este bine, împotriva voinţei lor. Preşedintele clubului nu are timp să rezolve eventualele probleme ivite la echipă, având şi o grupă de copii. Marius Chelcea ajută echipa, dar afacerile nu-i permit să fie mereu aproape. Antrenorul echipei nu poate fi şi administratorul bazei (tuşat, tuns iarba, echipament spălat, delegat).

– baza sportivă arată destul de rău şi nu se întrevede mare lucru în această direcţie. S-a făcut un şanţ care urma să fie drenat, dar pietrişul zace undeva pe marginea drumului.

– jucătorii buni au fost cedaţi cu o lejeritate greu de explicat.

– întotdeauna a fost o problemă cu transportul echipei. Dacă nu se găsesc soluţii în această privinţă, eu cred că o eventuală fuziune ar fi necesară. Dar nu cu oricine şi ţinut în continuare aproape de echipă pe domnul Oteşanu. Se tot vehiculează că CSM Rm. Vâlcea ar căuta o bază sportivă corespunzătoare. Ar fi o soluţie!

Cu respect, Dănuţ Omeag