33 de vâlceni au încercat sa schimbe imaginea României în Europa

Autorităţile şi firmele din judeţul nostru, convinse că deplasarea în Regiunea Bouche Du Rhone nu a fost degeaba

33 de vâlceni au încercat să schimbe imaginea României în Europa

  Delegaţia formată din cei 33 de reprezentanţi ai Prefecturii Vâlcea, Consiliului Judeţean Vâlcea, mediului educaţional-academic, dar şi ai mediului de afaceri din judeţul nostru, s-a întors săptămâna trecută din vizita de lucru desfăşurată în Regiunea Bouche Du Rhone (Franţa) pe un program guvernamental menit să promoveze autorităţile locale şi mediul de afaceri din judeţele României în spaţiul Uniunii Europene. Tema pe care şi-a propus-o delegaţia vâlceană a fost aceea de a realiza un schimb de experienţă în ceea ce priveşte caracteristicile administrativ-economice şi educaţionale cu structurile similare ale ţărilor din sudul UE. Afişându-şi certitudinea că, la 1 ianuarie 2007, România va deveni stat membru UE, prefectul Anuţa Handolescu, a anunţat că, pe lângă fondurile pe care le primesc statele membre ale UE, vor exista fonduri accesibile pentru parteneri, membri ai Uniunii Europene, direct de la Comisia Europeană, prin asocieri şi legături care se creează între structuri similare din ţări devenite de curând membre şi cele din ţări cu ştate vechi în UE, iar vizita vâlcenilor în Franţa a constituit chiar unul dintre punctele de plecare pentru viitoarele colaborări cu europenii în acest sens. Cuantumul alocaţiei UE la orice proiect, fie din mediul de afaceri, fie din mediul social sau administrativ, este maxim admisibil pentru statul membru nou în Uniune, de 75 la sută, şi pentru statul vechi al UE, în funcţie de domeniul negociat la Bruxelles, până la maxim 25 la sută. În Franţa, s-a confirmat ipoteza că europenii nu sunt interesaţi de înfrăţiri „tovărăşeşti” de genul „noi aducem cântece populare, tradiţii româneşti, mese, agape, iar voi ne daţi bani”, ci sunt interesaţi strict de muncă.
 
Nu avem de oferit Europei doar prostituţie şi ţigani
 
Aici au avut loc 22 de întâlniri cu francezi, pe diverse domenii de activitate. Singurul dintre cei 33 de delegaţi vâlceni care nu a avut ocazia să participe la toată runda de discuţii a fost consilierul judeţean PSD Ştefan Prală care, după prima zi, datorită unor probleme de sănătate, a fost nevoit să se întoarcă în România. „În prima zi, am făcut un tur al Marsiliei. A urmat o întâlnire la Camera de Comerţ, de altfel cea mai veche din lume, unde atât eu, cât şi primarul Mircia Gutău, le-am oferit colegilor francezi CD-uri cu prezentări ale judeţului Vâlcea şi municipiului Râmnicu Vâlcea. Aici am aflat că instituţia respectivă este cu mult diferită de o cameră de comerţ din România, unde aceasta mai degrabă este constituită ca un club al oamenilor de afaceri care doresc să se facă cunoscuţi în străinătate, însă nu face afaceri, nu aduce bani, ca cea din Franţa. Apoi, am vizitat structurile locale ale Comisiei Europene şi Parlamentului European. Delegaţiei noastre i s-au pus la dispoziţie informaţii cu privire la facilităţile cetăţenilor statelor membre UE, cum se accesează fondurile, ce oportunităţi de afaceri şi investiţii există. De asemenea, ni s-a explicat ce presupune munca parlamentarilor europeni, care în ţările lor de origine sunt priviţi ca fiind mult mai importanţi chiar şi decât parlamentarii naţionali. Joi, am au avut un schimb de experienţă cu prefectul de poliţie al Marsiliei. După ce ne-a servit cu cafea, demnitarul francez ne-a oferit o porţie cu ceea ce înseamnă România în Franţa. Am aflat că suntem ţara numărul 1 în zonă în ceea ce priveşte exportul de fete frumoase, isteţe, dar prostituate, că le-am adus pe cap delicvenţă juvenilă, trafic de carne vie, ţigani şi tot ce e mai rău pe lumea asta. Am încercat să justificăm toate aceste caracteristici neplăcute ale românilor explicându-i prefectului de poliţie francez că de fapt imigranţii români au pus poate doar bomboana pe colivă în ceea ce priveşte ilegalităţile menţionate. Mircia Gutău a mers chiar mai departe, subliniind faptul că, dacă româncele au de lucru la Marsilia, înseamnă că francezii sunt o clientelă care le apreciază şi  care, altfel spus, este la fel de vinovată ca şi ele de explozia prostituţiei în zonă”, ne-a precizat prefectul de Vâlcea.
 
Patronii de la Vilmar fac lobby pentru judeţul nostru în străinătate       

 Delegaţia, însoţită de directorul general al Grupului GENOYER, s-a deplasat ulterior la Vitrolles, unde s-a făcut un tur al firmei. Grupul GENOYER are 1500 de salariaţi, dintre care 900 la Vilmar, o cifră de afaceri de 270 de milioane euro, din care 40 de milioane euro înregistrată la Vilmar, societate care în prezent, datorită standardelor de calitate înalte pe care le îndeplineşte, livrează de ceva vreme produsele comercializate direct către beneficiari. Probabil şi de aceea, francezi au considerat de cuviinţă ca, în cursul acestui an, să investească în sectorul de cazangerie de la Vilmar nu mai puţin de 10 milioane de euro. GENOYER este un grup care asigură întreaga gamă de produse şi servicii pentru industria petrochimică, petrolieră, marile platforme petroliere şi lucrează numai pe bază de comenzi. La Vitrolles, au fost vizitate şi câteva centre de comerţ. Tot în aceeaşi zi, a fost vizitat un pol industrial situat între Vitrolles şi Aix-en-Provence, în suprafaţă de 15.000 de hectare şi compus din 1.200 de firme, care cumulau peste 22.000 salariaţi. „Aici, am întâlnit o firmă care avea ca obiect de activitate distribuţia forţei de muncă şi din România în Franţa, dar şi invers. Vreau să vă spun că am avut alături de noi un reprezentant al Grupului GENOYER, care ne-a prezentat ţara şi forţa de muncă de la noi de parcă l-am fi plătit. A încurajat oamenii de afaceri din EURO POL să investească în România şi să lucreze cu românii, pentru că sunt buni forjori, renumiţi ingineri, pentru că se adaptează repede, învaţă repede limba. Ne-am dus apoi la aeroportul din Marsilia, care e administrat de Camera de Comerţ. Ni s-au prezentat strategii de dezvoltare, de eliminare a eventualelor pierderi. Aici ni s-a confirmat încă o dată ipoteza că, la nivel mondial, ne îndreptăm spre o criză a energiei. De aceea, în zonă, se va crea cel mai mare centru energetic din lume, o centrală nucleară capabilă să asigure în următorii 5-6 ani energie pentru întreaga Europă”. La Primăria Marsiliei, delegaţia vâlceană a fost primită de primul agent al Primarului. Acesta a vorbit în cuvinte alese despre geneza celor două popoare, de apropierile dintre români şi francezi, după care a oferit autorităţilor vâlcene plachete personalizate. Aici, s-a hotărât ca prima vizită a francezilor la Vâlcea să se desfăşoare între 15 şi 30 septembrie 2006. În încercarea de a scăpa de eticheta de „popor de milogi”, delegaţia de la Vâlcea a organizat într-una dintre seri, pentru autorităţile franceze, o recepţie cu specific românesc: „Să nu credeţi că ne-a fost uşor să cărăm în bagaje 60 de sticle cu vin de Drăgăşani, 40 de cadouri complexe şi zeci de mape cu prezentări oferite de Consiliul Judeţean. Ministerul de Externe al României şi consulul Mircea Perpelea, căruia ţin să-i mulţumesc pe această cale pentru tot ceea ce a făcut pentru judeţul nostru acolo, ne-au sugerat că trebuie să le arătăm europenilor că ţara noastră nu mai este cea din 90’, când toţi românii stăteau cu mâna întinsă. Eu zic că Tămâioasa Românească şi Novacul ne-au făcut o reclamă bună. Seara românească s-a prelungit la insistenţele francezilor care începuseră să-i simtă gustul”.      

Concluziile câtorva dintre delegaţi

 
Mircia Gutău, primarul Râmnicului: „Această vizită, cred eu, a fost eficientă. S-a făcut într-adevăr imagine României. Acolo am lăsat deoparte orice luptă politică şi am apărat interesele ţării. Îi felicit pe toţi colegii pentru modul ireproşabil cum ne-au reprezentat comunitatea, ţara!”.
 
Carmen Alexandrescu, directorul Direcţiei Dezvoltare, Programe, Integrare Europeană: „Am participat alături de reprezentanţii SC Călimăneşti-Căciulata la o întâlnire cu directorul unui institut de cercetare şi proiectare în turism, precum şi cu reprezentantul unui institut de certificare şi acreditare a unităţilor hoteliere şi activităţilor conexe. Patronul de la Călimăneşti a găsit o modalitate prin care să asigure cazare şi transport pentru mai mulţi specialişti ai celor două institute, pe care i-a invitat în vară să vină să realizeze la Vâlcea un audit în domeniul turismului. În România, din păcate, nu prea există firme pregătite să dea o diagnoză pe turism, să-i spună unui agent economic unde înregistrează lipsuri şi ce soluţii ar putea aplica pentru a se dezvolta. S-a stabilit, pe de altă parte, crearea  bazelor unui turism reciproc: firmele franceze să îndrepte turişti către judeţul nostru, iar societăţile turistice vâlcene să direcţioneze turişti români către Marsilia”.
 
Liliana Ciochină, decan al Universităţii „Constantin Brâncoveanu” – Râmnicu Vâlcea: „În cadrul Universităţii pe care o reprezint s-a înfiinţat un departament de programe externe, pentru Erasmus, care să ne permită această integrare a studenţilor români în viaţa universitară europeană. Contactele din Franţa au fost benefice pentru noi. Am discutat cu un reprezentant al institutului de pregătire şi certificare a formatorilor în domeniul turismului. Mulţi dintre dumneavoastră ştiu că Universitatea Constantin Brâncoveanu are şi specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor. L-am invitat pe reprezentantul acestui institut la Vâlcea, în luna mai, când vom încerca să facem şi un parteneriat, prin intermediul căruia să le oferim studenţilor noştri posibilitatea de a face practică în Franţa. În mai, de altfel, avem o conferinţă internaţională pe probleme de management. Atunci, vom fi onoraţi de prezenţa câtorva studenţi din Aix-en-Provance şi Avignon, care ne vor împărtăşi din experienţa cumulată în străinătate. Pot să vă mai spun că am rămas impresionată când am văzut că, în Franţa, mediul de afaceri susţin învăţământul universitar. Eu, de exemplu, în fiecare an, mă duc şi mă rog de instituţii şi firme să încheiem convenţii de practică, deşi şi unii şi alţii avem de câştigat”.    
 
Ioana Liţă, director CET Govora: „Din partea SC CET Govora SA, am participat la această vizită împreună cu domnul Radu Ţenea, inginer în cadrul societăţii. Cea mai interesantă parte pentru noi a fost cea de documentare, însă, ne-a interesat în mod deosebit problema numărul unu a firmei pe care am reprezentat-o: intenţia schimbării combustibilului folosit în procesul de producţie, lignitul. Am participat la Gardane, la o întâlnire cu autorităţile locale. Centrala lor funcţiona în apropierea unei mine de lignit dezafectată. Primarul de aici ne-a mărturisit că şi ei se confruntă cu probleme sociale dureroase, însă, au reuşit să se încadreze în prevederile Programului Naţional de Mediu. Centrala electrică despre care ne-a vorbit funcţionează în prezent cu huilă achiziţionată de pe piaţa liberă. Nu cumpără numai din Siberia, din Polonia sau Canada, ci în funcţie de preţ îşi pot schimba chiar şi zilnic furnizorul. Problemele sociale, cu minerii disponibilizaţi, au fost rezolvate prin aplicarea unui program care a necesitat un efort financiar enorm al statului francez. Pentru fiecare dintre cei 1.500 de mineri se oferă salarii compensatorii lunare, până ce fiecare dintre ei atinge vârsta de pensionare. Aceste compensări se ridică la circa 88 de procente din salariul pe care-l aveau la momentul disponibilizării. Eu zic că şi noi ar trebui să ne permitem să schimbăm combustibilul, fără a risca să creăm o problemă socială majoră. Ce am câştigat concret în urma acestei vizite? Am câştigat enorm! E vorba în primul rând de o schimbare de mentalitate”.