Acasă Opinii În fotbalul juvenil, sunt ambiţii la fel de mari ca la seniori

În fotbalul juvenil, sunt ambiţii la fel de mari ca la seniori

199
0

SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

Nu am luat până acum la cunoştinţă de o poziţie oficială din partea patronului clubului CSM Rm. Vâlcea, Cătălin Rufă (sau a vreunui reprezentant al Primăriei) privind introducerea taxei la copii şi juniori în Zăvoi, dar dacă s-a ajuns până la urmă la aşa ceva, comentariile nu vor întârzia să apară. Deja, părerile sunt pro şi contra. Conform unui prim sondaj, părinţii ar cam fi de acord cu această măsură, dar numai dacă antrenorii ar fi primii beneficiari ai deciziei, prin mărirea salariului, care însă să includă şi o mai mare responsabilitate din partea lor.
Nu trebuie uitat, totuşi, faptul că, din pricina unor probleme legate de acest aspect, clubul din Zăvoi l-a pierdut, nu demult, pe profesorul Emil Popescu, care în prezent câştigă destul de bine la ASA Hidroelectra, la grupele mici (şi nu numai), el fiind un adevărat profesionist în materie de fotbal juvenil!
Nu este însă mai puţin adevărat faptul că, în prezent, clubul din Zăvoi suportă costuri suplimentare pentru copiii lipsiţi de orice perspectivă fotbalistică. Sunt şi alte grupări care aplică aceste reguli, iar copiii talentaţi nu au plătit şi nu o să plătească acea taxă. Din acest punct de vedere, recunosc că trebuie să dăm dreptate şi celor care vor să impună acea taxă pentru a mai stăvili şi din elanul celor care vor să facă Educaţie Fizică pe banii statului (adică ai Primăriei) şi ai patronului Cătălin Rufă.
De asemenea, stau şi mă întreb, dacă părinţii plătesc pregătirea odraslelor, cum ar putea să mai fie condiţionaţi jucătorii de acea îndemnizaţie de formare atunci când vor să plece la alte cluburi?
Şi tot legat de sectorul juvenil, se ştie prea bine că au fost „n” discuţii de pe urma vânzării juniorului Laurenţiu Brănescu. În opinia mea, banii trebuiau să intre toţi într-un cont destinat numai centrului de copii şi juniori. În fond, trebuia să se facă ceva şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de joc şi antrenament (deoarece, la capitolele vestiare, mingi etc – se stă binişor în Zăvoi).

Baza sportivă din Zăvoi are nevoie de o „updatare”

Într-o după-amiază, nu mai puţin de patru antrenori – Gică Lepădatu, Emanuel Moldoveanu, Dumitru Teleşpan şi Cristi Lazăr – erau cu grupe diferite pe terenul sintetic din Zăvoi, în acelaşi timp. O aglomeraţie de nedescris, puzderie de copii dornici de a face carieră în fotbal! Pe de o parte , ca să facem haz de necaz, antrenorii s-au descurcat remarcabil, deoarece exerciţiile erau de aşa natură încât pe spaţii mici elevii lor trebuiau să se descurce cât mai bine cu mingea la picior. Dar ce ne facem când, pe „terenul” alăturat sinteticului, vedem mormane de balastru şi alte materiale de construcţii. Iar în plus, mai aducem uneori şi circul, ca să fim cu adevărat – CIRCARI!
De fiecare dată când merg în alt judeţ să urmăresc pe viu un meci de fotbal, curozitatea mă îndeamnă să văd şi în ce condiţii îşi desfăşoară activitatea copiii şi juniorii din localităţile respective. Astfel, am urmărit la faţa locului meciul Juventus Bucureşti – Poli Timişoara. Lângă stadionul central, am putut vedea un alt teren, cu gazon natural, impecabil, şi altul sintetic, de o calitate superioară celui din Rm. Vâlcea. Poate nu ca material, dar ca întreţinere, cu siguranţă se prezenta mai bine. Ca o mică constatare, alăturat, se aflau şi vreo 15 saci imenşi cu granule. O bază mică, dar cochetă, situată între blocuri, în sectorul II al Capitalei, în incinta căreia era o curăţenie exemplară.

Play-off-ul juniorilor-republicani A bate la uşă, cu ce lot îl abordăm?

Mulţi se feresc să comenteze parcursul ezitant din acest sezon al juniorilor-republicani A din Zăvoi – încheiat cu o înfrângere usturătoare la Braşov (0-6). Încă o dată, s-a dovedit că atunci când „mânjii” noştri dau de o echipă bună, sunt puţin cam varză!
Mitică Teleşpan şi Cristi Lazăr se pot baza pe vreo 3-4 jucători mai bunicei, restul sunt însă cam la număr. De aceea, consider că dacă nu se aduc urgent juniori mai valoroşi vom fi ciuca bătăilor în play-off (acolo unde ne-am calificat, în fond, datorită grupei foarte slabe în care am jucat şi pregătirii fizice foarte bune pe care au făcut-o cei doi tehnicieni despre care am vorbit).
Jucăm din entuziasm, dar nu mai avem jucători care să facă diferenţa, gen Claudiu Popa, Jean Mosor, Adrian Stănică sau un salahor precum Alexandru Călinescu. Cred că s-a renunţat prea uşor la acest copil extraordinar, care joacă acum prin Liga a IV-a, la Voinţa Orleşti. Oamenii din Zăvoi pot beneficia de serviciile sale în continuare, deoarece este născut în anul 1993.
De asemenea, se poate ţine cont şi de B. Popa – zis „Cacao” – un junior născut în anul 1993, pregătit în cadrul Academiei „Steaua”, care nu a bifat niciun minut în jocurile echipei de Liga a III-a, Damila Măciuca. Prin bunăvoinţa patronului Dan Niţu, grupa de juniori-republicani A din Zăvoi ar putea conta pe aportul acestui talentat fotbalist în meciurile din play-off.
Sperăm să nu interpreteze cineva, cumva, că noi, iubitorii fotbalului vâlcean, n-avem voie să dăm soluţii. Opinia mea este însă clară şi de netăgăduit: sunt copii în judeţ care au ce să arate la acest nivel. Dar, trebuie să-i mai şi caute cineva!
Pe de altă parte, mă surprinde contraperformanţa juniorilor-republicani B din Zăvoi, având în vedere că antrenorul Emanuel Moldoveanu este un profesionist get-beget. Într-o serie slabă, tinerii fotbalişti vâlceni nu am reuşit să se clasifice între primele şase echipe care joacă în play-off. Sunt vreo 4-5 juniori valoroşi în lotul acela, care nu au prea avut însă constanţă în joc. Poate şi acea rotaţie bezmetică de antrenori i-a cam bulversat, dar dezamăgirea este mare în rândul părinţilor.

P.S.: Am auzit unele zvonuri, cum că Vasile Grossu ar vrea să facă la Hidroelectra o echipă formată din juniorii CSM-ului. Mă întreb, oare de ce nu s-a gândit cei de acolo mai înainte, ţinând cont că s-a ales praful de echipa antrenorului Cristi Lazăr, care s-a calificat trei ani la rând la turneele semifinale? Şi ce folos s-o mai facă acum? Unii au plecat, alţii s-au accidentat, iar vreo 2-3 jucători s-au lăsat deja de fotbal!
Înţeleg că sita cerne, dar unii şi-au cam bătut joc de talentul unora. Au fost copii care au neglijat şcoala pentru a fi prezenţi la antrenamente, rămânând chiar repetenţi, dar – stupoare! – după terminarea junioratului, au fost lăsaţi baltă.
Dacă la Liga a III-a nu a fost nimeni în stare să-i înscrie (să-i promoveze), ce rost mai are acum să fie „cotonogiţi” pe la Liga a IV-a, printre burtoşi şi, mai nou, printre boxeri?

• Dănuţ OMEAG