Cetăţenii din Roeşti nu doresc depozit de gunoi în comuna lor şi au deschis proces
– proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Vâlcea”, cu un picior în groapă
După ce Consiliul Judeţean Vâlcea a anunţat că a depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare documentaţia aferentă fazei a doua a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Vâlcea”, primarul Gheorghe Drăghici, de la Roeşti, comuna în care ar urma să se construiască groapa de gunoi, a declarat că speră să se ţină cont de observaţiile sale, iar cetăţenii din localitate să fie convinşi de autorităţi să accepte această facilitate.
Consiliul Judeţean trebuie să comunice mai bine cu Primăria Roeşti
Social-democratul ne-a mărturisit că reprezentanţii CJV nu au luat legătura cu el, dar le-a comunicat ce probleme necesită rezolvare cu privire la acest proiect. Deocamdată, nu a primit însă niciun răspuns. „În primul rând, pe traseul către viitoarea staţie de deşeuri, trebuie mutate reţelele de apă şi canalizare. Asta înseamnă costuri. Pe o distanţă de 1,5 km., zona respectivă este locuită. Apoi, drumul către viitoarea groapă, dacă se mai face, trebuie lărgit de la 4 la 6 metri. Trebuie asfaltat în continuare, până la amplasamentul ales – o vale care ne desparte de Pesceana. Din cauză că s-a tot tărăgănat problema cu acest proiect şi nu a început în 2013, oamenii nu prea mai sunt de acord. Au început să circule, au fost în străinătate, au văzut cum e acolo. Alţii s-au speriat când au văzut în presă ce se întâmplă la groapa de la Măldăreşti. S-au complicat lucrurile! Mai mulţi cetăţeni au deschis o acţiune în instanţă şi se opun acum investiţiei. Spun că staţia este prea aproape de casele lor. Şi-au făcut măsurători şi au constatat că depozitul de gunoi n-ar fi la 850 de metri, ci la 600. Pe plan local, se discută deja despre necesitatea unui referendum, ca localnicii să spună dacă sunt de acord să se mai facă sau nu acest proiect. Nu ştiu ce a anunţat Consiliul Judeţean, dar cu mine nu au discutat cei de acolo”, a semnalat primarul din Roeşti. Şi vicele Gheorghe Drăgulescu are aceleaşi îngrijorări şi s-a arătat destul de sceptic atât în privinţa proiectului CJV, cât şi a conformării României la condiţiile de mediu, din 2018, aşa cum s-a angajat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. În plus, la Roeşti, Consiliul Local a impus o restricţie de circulaţie pe drumurile comunale şi săteşti.
Este foarte posibil chiar un referendum
Mai exact, nu sunt admise decât maşinile cu masa totală de cel mult 8,5 tone. „Asta înseamnă că, pentru a accepta maşinile cu gunoi, care depăşesc această greutate, Consiliul Judeţean trebuie să modifice drumurile, să le pregătească să suporte acest tip de transport. Eu mi-aduc aminte că, în faza iniţială, în 2007, când am discutat prima oară acest subiect, am stabilit să facem la Roeşti o staţie de transfer. Am cumpărat 2 hectare de teren, dar apoi CJV a venit cu ideea să facem staţia mare. Am mai cumpărat 20 de hectare şi am tot tras de CJ să ne apucăm de treabă. Stabiliserăm să înfiinţăm o societate cu sediul în Roeşti, ca să câştige şi comunitatea noastră ceva: locuri de muncă şi impozite vărsate în bugetul local. S-a schimbat şi asta, după apariţia ADI Salubrizare. Proiectul, din câte am înţeles, a fost făcut de un consultant din Grecia, care a lucrat aşa, din birou. Eu mă gândeam că va fi o fabrică, nu că facem un munte de gunoi aici. Au şi oamenii dreptate, sincer! Nu au cum să facă proiectul ăsta, fără să se consulte cu noi! Nu mă opun, Doamne fereşte!, dar îi aştept să vină să discutăm, să ne spună ce au de gând să facă, cum şi dacă ţin cont şi de observaţiile noastre”, a concluzionat primarul Gheorghe Drăghici. La un moment dat, social-democratul le-a dat celor de la CJV şi câteva idei foarte utile pentru a realiza cu costuri mai mici sistemul de management integrat al deşeurilor solide: să folosească reţelele, transformatoarele şi alte materiale, de la minele şi sondele dezafectate din judeţ.
