Emil Popescu, un şlefuitor al tinerelor talente

SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

Din categoria antrenorilor serioşi din Vâlcea, cu o pregătire adecvată acestei meserii, face parte şi profesorul Emil Popescu. Cei care pretind că se pricep la fotbal spuneau despre dânsul că cel mai bine se descurcă la copiii trecuţi în categoria iniţiere. Sunt ani de când acest antrenor câştigă cam tot pe plan local, participând cu grupele sale de copii la turneele finale. Deşi nu l-am auzit niciodată lăudându-se cu performanţele sale (cu toate că merită), am fost surprins să văd că a avut parte şi de invidia unora care spuneau că este cam selectiv cu copiii – adică alege ce este mai bun şi nu prea se complică cu copiii lipsiţi de talent.

Chiar şi în aceste condiţii, Emil Popescu şi-a văzut de munca sa, iar anul acesta le-a dat o „palmă” celor care îi contestă calităţile, reuşind după mult timp să promoveze o echipă în Liga a III-a (deci se pricepe destul de bine şi la seniori!). Păcat însă de munca pe care a depus-o la Ghecon Lăpuşata, deoarece vedem ce seriozitate există acolo de când s-a retras: 1) se pun antrenori din rândul jucătorilor activi (cea mai mare prostie!); 2) a fost numit în conducere şi Laurenţiu Coca, pentru că – vezi Doamne! – dă bine la partid. Cu părere de rău, s-a lăsat purtat în acest vârtej al prostiei şi Viorel Ciofâcă, antrenor adus să supervizeze activitatea antrenorilor jucători care nu au „licenţă” şi nu pot sta pe banca tehnică. Şi-atunci, să nu ne mai mirăm de ce un antrenor precum Vasile Ilinca, recunoscut ca un om cu coloană vertebrală şi destul de exigent cu el însuşi, a refuzat să pregătească această echipă!
Prin „mâna” profesorului Emil Popescu au trecut mai toţi juniorii vâlceni ajunşi pe la loturile naţionale. Din această vară, la Clubul Sportiv Municipal, acestui antrenor i-au fost încredinţaţi juniorii născuţi în anii 1993 şi 1994. Personal, cred că a fost cea mai bună alegere a conducătorilor vâlceni şi asta în primul rând datorită faptului că aceşti copii au fost „crescuţi” bine de antrenorii lor, care au avut un respect faţă de orice competiţie – fie că a fost amicală sau oficială. Există aşadar garanţia că vor fi pregătiţi în continuare cu aceeaşi seriozitate de Emil Popescu.
Altfel, merită salutată iniţiativa clubului vâlcean de a da credit tinerilor antrenori. Mă refer la Emanuel Moldoveanu – un produs sută la sută al fotbalului vâlcean. Sperăm că nu peste mult timp să auzim că la grupa sa de juniori (1995) există 2-3 jucători la fel de tehnici şi de talentaţi cum a fost el. Rămâne de urmărit aşadar activitatea acestui antrenor, căruia trebuie să-i urăm mult succes în cariera sa!

Vâlcea progresează la nivel juvenil
La nivelul juniorilor, cluburile CSM Rm. Vâlcea şi FC Oltchim au făcut legea până acum. Vine însă tare din urmă clubul Hidroelectrica – în staff-ul tehnic al căruia a fost cooptat un tânăr antrenor foarte competent, Narcis Enăchescu. Se pun aşadar bazele unui alt centru puternic de copii şi juniori la Rm. Vâlcea. Având în vedere condiţiile de excepţie care există acolo este imposibil să nu se facă performanţă. Clubul „Frăţia” obişnuieşte să-i mai bată, din când în când, pe „granzii” din Vâlcea şi să mai scoată 1-2 fotbalişti care pleacă spre alte zări încă de la o vârstă fragedă. Antrenorul Zguroiu fiind un „specialist” în acest sens, obişnuit să producă talente pe bandă rulantă. Nu vreau să aduc osanale antrenorilor de copii şi juniori, dar concluzia este una singură: la acest capitol, avem cu ce să ne lăudăm!

Atenţie la obiectivele propuse!
Aş dori să atrag atenţia în mod special asupra obiectivelor pe care ni le asumăm în cazul echipei CSM Rm. Vâlcea. Să nu avem pretenţii ca firmele private să vină în sprijinul clubului cu bani, deoarece nici un patron nu-şi asociază numele cu nişte conducători care doresc să atingă un obiectiv „atât de măreţ” precum evitarea retrogradării tocmai în anul când vrem să promovăm tinerii din pepiniera proprie. Ce ne-am face dacă am fi prin America pe la cluburile private de tenis, gimnastică, unde părinţii suportă din buzunarul propriu performanţa sportivă a copiilor şi la final să fim traşi la răspundere că am mâncat bani degeaba? În cazul nostru, banii contribuabililor sau ai patronilor de firme.
Singurul care şi-a dat seama că aceste afirmaţii fac rău echipei a fost Alin Artimon, antrenor care gândeşte realist şi spune că în condiţiile actuale, cu acest lot, nu poate avea pretenţii prea mari la promovare, dar nici nu cedează din start. Se vede treaba că acesta i-a mai „salvat” încă o dată pe conducătorii echipei CSM Rm. Vâlcea de gura suporterilor şi a presei!
Dănuţ OMEAG