Grupul Damila anunţă o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro

• Vâlceanul Dan Niţu, managerul societăţii, declară că ţinta pentru 2009 este transformarea firmei într-o companie multinaţională
• Omul de afaceri liberal mai spune că, în condiţiile în care noul guvern ştie ce are de făcut, în România, în luna martie a anului viitor, se va vorbi la trecut despre criză 
• În ceea ce priveşte situaţia PNL, el se arată la fel de optimist, convins fiind că, în cazul în care la municipiu se produc schimbări, trendul partidului nu poate fi decât ascendent

Pentru început, domnule Dan Niţu, v-aş ruga să ne spuneţi care sunt principalele elemente ce definesc în acest moment compania pe care o conduceţi şi ce a reprezentat anul 2008 pentru DAMILA.

Pentru DAMILA, 2008 a fost un an excepţional. După cum probabil cunoaşteţi, principala noastră activitate ţine de importul metalelor, cei mai importanţi parteneri cu care avem relaţii de afaceri provenind din ţări precum Turcia, India, Italia, Cehia, Serbia, Ungaria sau Spania. Ca să vă faceţi o idee cât mai clară, vreau să vă spun că 80 la sută din cifra noastră de afaceri provine din valorificarea metalului pe care îl importăm. Altfel spus, materialele de construcţii nu reprezintă preocuparea noastră numărul unu. Spun asta pentru că, la Vâlcea, suntem într-adevăr cunoscuţi în special pentru această activitate, secundară, cum menţionam. Revenind la ultima parte a întrebării, aş mai adăuga faptul că, din acest an, Damila nu mai este firmă regională, ci naţională, iar ţinta pentru anul viitor este să devenim o companie multinaţională. Acţionăm pe toată piaţa românească şi avem depozite în Timişoara, Craiova şi Bucureşti. În 2009, vom avea un doc şi în Portul Constanţa. Astfel, vom asigura o mai bună mobilitate a mărfii, care va fi descărcată din vapoare şi vom avea şi posibilitatea să o depozităm în cele mai bune condiţii.

La cât se ridică în prezent cifra de afaceri a companiei şi cum vă descurcaţi în această perioadă de criză?

După estimările mele, cifra noastră de afaceri se ridică în 2008 la peste 90 de milioane de euro, iar profitul se încadrează undeva în jurul valorii de 4 milioane de euro. Eu apreciez că am avut rezultate excelente inclusiv la Vâlcea. În ciuda previziunilor deloc optimiste legate de criza mondială, cred că în perioada octombrie-decembrie nu vom înregistra pierderi, dar, repet, profitul va fi la limită. Preconizez o situaţie similară şi pentru prima parte a anului următor. Cel mai probabil, perioada de creştere va debuta spre începutul lunii aprilie, când piaţa îşi va reveni. În iunie 2009, n-ar fi exclus să avem preţurile din septembrie 2008. În acel moment, va fi foarte mare nevoie de lichidităţi. În România, cred că problema va fi de ordin financiar, nu economic. Cine va sta bine cu cash-flow-ul va avea de câştigat. Iar Damila va fi una dintre companiile care nu vor întâmpina greutăţi din acest punct de vedere. Spre deosebire de alte firme, noi am decis să nu apelăm la buget pentru a investi în terenuri, în imobiliare în general, deşi, la un moment dat, cei care abordau o strategie de acest gen reuşeau să-şi rotunjească veniturile. Luau un teren cu suprafaţă mare la un preţ ceva mai mic, îl parcelau, apoi îl vindeau pe bucăţi şi scoteau dublu, triplu… Noi am preferat să utilizăm surplusul pentru dezvoltare şi considerăm că am procedat bine. După cum ştiţi, producem plasă sudată, ţiglă metalică şi tablă, pe care o luăm rulouri şi o fasonăm. Am mărit capacităţile de producţie, am investit în retehnologizare, în acest fel crescând pe piaţă, contând din ce în ce mai mult. Ei bine, această strategie ne-a ajutat în business. Produsele noastre au ajuns la clientul final, ceea ce înseamnă că nu a mai fost nevoie de intermediari, de comercianţi, care să ne asigure desfacerea către constructori, către industrie, sectorul căruia Damila i se adresează în mod special. Am ţinut foarte mult şi am şi reuşit să ne dezvoltăm pe orizontală, să avem o cotă de piaţă foarte bună, lucru care contează enorm mai ales într-o perioadă de criză.

Mulţi dintre oamenii de afaceri liberali se tem de criză, cu atât mai mult cu cât PNL a ieşit de la guvernare. De ce la Damila lucrurile ar sta total diferit, iar dumneavoastră, managerul companiei, membru marcant al PNL, sunteţi optimist, chiar şi în toiul unei perioade considerată nefastă pentru întreg mediul de afaceri?

Răspunsul meu este cât se poate de simplu: păi, în primul rând, nu avem afaceri cu statul. Iar dacă sunt, nu cred că depăşesc 0,5 la sută din cifra de afaceri. Dacă să presupunem, în această perioadă, statul nu mai are fonduri pentru investiţii publice de anvergură, businessul nostru nu este afectat cu nimic. Cei care însă trăiesc din afacerile cu statul, ar putea întâmpina greutăţi în condiţiile în care nu au învăţat şi altceva.

Pentru că tot vorbim despre stat, ştiu că Damila are sediul social la Măciuca. Practic, bugetul acestei localităţi depinde în mare parte de taxele şi impozitele plătite de compania dumneavoastră. Aţi făcut un calcul: cu cât contribuiţi la visteria comunei?

Acum vreo doi ani, legea s-a schimbat, iar impozitele pe salarii acum ajung la bugetul localităţii în care ai punctul de lucru. Deci contribuţia la care vă referiţi nu mai este la nivelul la care ne-am fi dorit noi. Într-adevăr, am ţinut foarte mult ca sediul social al firmei să rămână la Măciuca şi o să-l avem multă vreme de acum înainte acolo; eu sper că pentru totdeauna. Ştiu că impozitele pe clădiri şi maşini, adică aproape un miliard de lei, sigur ajung în visteria comunei noastre de suflet, lucru care nu poate decât să ne bucure. Sigur, pe lângă această sumă, noi tot timpul am ajutat comunitatea din Măciuca, fie reabilitând un drum, fie construind o biserică ori o pensiune. Avem o fundaţie, prin care oferim ajutor de fiecare dată când este nevoie sau pur şi simplu ni se cere. Nu ştiu dacă aţi aflat că derulăm un program de cursuri de engleză şi matematică, la liceul din Măciuca, destinat tuturor elevilor dornici să înveţe mai mult în aceste domenii. Sunt trei grupe de copii care, de câteva ori pe săptămână, sunt meditaţi la cele două discipline de profesori foarte buni. După ce termină studiile, elevii şcoliţi la Măciuca au uşa deschisă la Damila. Mă bucur că avem copii conştiincioşi, pe care mai târziu să ne putem baza, mai ales că îi cunoaştem şi ştim unde se potrivesc cel mai bine.

Ce aşteptaţi de la 2009 şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca România să se îndrepte într-o direcţie mai bună?

Sunt optimist în viitor şi cred că 2009 va fi un an cu la fel de multe satisfacţii ca şi 2008. Mai cred, de asemenea, că băncile ar trebui să dea drumul la finanţări şi că cel târziu din martie se va vorbi la trecut despre criză, iar lucrurile vor reintra în normalitate, dacă guvernanţii nu se vor mai gândi doar cum să cheltuiască banii, ci şi cum să-i obţină. Din punctul meu de vedere, marea problemă, ţine, aşadar, de politica noului guvern. Consider că una dintre măsurile care ar trebui luate este mărirea impozitului pe dividende. Ştiţi că aprilie-mai este perioada când se depun bilanţurile şi se repartizează profitul în firme. Cum companiile cu cel mai mare profit din România au sediul în alte ţări, în Franţa, Germania, Austria şi aşa mai departe, vă daţi seama ce se va întâmpla. Dacă toţi cei care le patronează ridică dividendele, plătesc 16 la sută şi duc banii acolo, nu e deloc bine pentru România. Oricum noi, românii, nu ne vom înghesui la dividende, având în vedere pe de-o parte conjunctura internaţională, situaţia nou creată, dar şi dorinţa de a ne dezvolta. Repet, în locul celor care au puterea de decizie în România, eu aş mări impozitul pe dividende, stabilindu-l chiar până la 50 la sută. Mulţi vorbesc despre cât de important este să atragem investitori străini, dar eu apreciez că trebuie să găsim în primul rând căi să-i păstrăm pe cei atraşi deja. Şi este vital pentru noi ca ceea ce se produce în ţară să rămână aici, să se investească aici, pentru că asta presupune locuri de muncă, venituri, stabilitate. Ori dacă nu se vine rapid cu o soluţie, eu estimez că, în aprilie-mai, din România vor pleca aproximativ 2-3 miliarde de euro. Efectele ar fi catastrofale. Evident că, dacă o firmă din afară ar avea probleme, iar banii produşi de un punct de-al său de lucru din ţara noastră i-ar prinde bine, tot ar scoate dividendele, dar măcar atunci, la bugetul statului, n-ar mai ajunge 16 la sută, ci 40-50 la sută din valoarea respectivă. Tot ar fi ceva… Petromul se pare că va avea un profit de circa 500 de miliarde de euro. Vă daţi seama numai de aici ce sumă ar pleca din România pentru a ajuta economic altă ţară.       

Ideea nu este deloc rea, ba din contră, dar aş vrea să revin puţin. Aveţi o abordare diferită de cea a altor oameni de afaceri. În timp ce alţii se gândesc cum să mai dea afară din angajaţi şi să devină mai rezervaţi pe piaţă, dumneavoastră vă gândiţi la dezvoltare, la extindere.

De regulă, nu iau lucrurile în tragic şi încerc să pun lucrurile cap la cap. Damila nu va face disponibilizări pentru că nu va fi cazul, dar şi pentru că nu ne place să facem paşi înapoi, când foarte uşor putem să-i facem înainte. Dacă vom fi ultimii loviţi de criză, de ce să ne facem griji primii? În toate firmele, avem în jur de peste 400 de angajaţi, dar nu vom renunţa la niciunul. Probabil că îi vom responsabiliza mai mult, iar acesta va deveni un avantaj pentru societate. Am angajat, nu cu multă vreme în urmă, şi câţiva oameni pregătiţi din afară, care vin cu o mentalitate diferită şi ne bucurăm că persoane din Spania, Italia sau Germania vin să lucreze la noi. Ei vin cu calităţi pe care treptat le transferă şi românilor. De asemenea, sunt oameni care au lucrat la Damila, cărora chiar eu le-am recomandat acum ani buni să profite de şansa de a lucra în afară, iar după ce au învăţat o mulţime de lucruri se întorc, îi primim fără nicio reţinere şi fac performanţă.

Din acest an, Damila a devenit sponsor de bază al CSM-ului. După luni bune de colaborare cu cea mai importantă echipă din fotbalul vâlcean, regretaţi mutarea pe care aţi făcut-o sau, din contră, sunteţi foarte mulţumiţi?

Fac parte dintre oamenii care consideră că este normal ca, atunci când reuşesc într-o afacere şi au posibilitatea, să se implice în viaţa sportivă, culturală şi socială a comunităţii, sprijinindu-şi semenii, făcându-le viaţa mai frumoasă. Şi eu mi-am făcut nişte calcule, iar după aceea, am decis ca o parte din sumă să o direcţionez către echipa de fotbal a Râmnicului, CSM. Evident, ne face plăcere faptul că echipa evoluează în competiţii cu sigla Damila inscripţionată pe tricouri. Asta înseamnă şi imagine. Există un feetback foarte bun, ceea ce înseamnă că ideea sponsorizării CSM-ului a fost una excelentă. Echipa merge foarte bine, însă, ţinta – zic eu – nu trebuie să fie Liga lui Mitică. În primul rând, că nu există suficiente resurse. E vorba de milioane de euro care se pot pierde, cum aţi văzut, foarte uşor. În fotbalul mare, din păcate, s-a creat o castă care taie şi spânzură după bunul său plic, ceea nu este deloc în regulă. Şi din acest motiv, eu cred că nu suntem pregătiţi pentru pasul spre Liga I. După cum ştiţi, şi la Măciuca ne implicăm în fenomenul fotbalistic, susţinând echipa noastră de suflet, care evoluează în Liga a IV-a. Mai intram şi eu pe teren, dar după ce acum şase ani m-am ales cu vreo nouă copci în cap, am lăsat-o mai moale. De anul viitor, vreau să revin pe teren. Probabil că voi juca pe finalul meciurilor, până mă acomodez. În ultima vreme, am mai jucat fotbal la Băile Govora, în sală, dar alta este pe teren. Pentru că tot vorbim de fotbal, vreau să vă spun că mi se pare extraordinară ideea aceasta de a se înfiinţa şi echipe de juniori. Ne-am gândit şi noi la acest lucru şi cred că putem îmbina această idee cu una pe care noi o gândeam pentru liceul de la Măciuca. Ştiţi că, de anul viitor, liceele din Măciuca, Bălceşti, Grădiştea şi Lădeşti vor avea o mare problemă. Cel puţin unul dintre ele riscă să fie închis, din cauza numărului mic de elevi. De aceea, trebuie să găsim o soluţie prin care să atragem copiii din comunele vecine, cum ar fi Valea Mare sau Fârtăţeşti. Ne gândim să procedăm cu profesorii de sport, la fel ca şi cu cei de engleză şi matematică, cărora le plătim orele.

Ce anticipaţi că se va întâmpla în viitor cu PNL, la nivel judeţean şi naţional?

Eu cred că PNL se va întări în opoziţie, că liberalii vor deveni mai responsabili. Sunt convins, de exemplu, că următorul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean va fi câştigat de PNL. Consider că cel mai important lucru este să avem grijă de primarii noştri şi îmi pare extraordinară ideea formării unui nucleu în interiorul partidului, care să se ocupe de aleşii PNL, să-i ajute să treacă mai uşor peste perioada de opoziţie. Dacă îi ajutăm să facă proiecte viabile pentru a accesa fonduri europene, nu avem de ce să ne îngrijorăm, deşi că ne aşteptăm ca cei care au venit la putere să-i nedreptăţească pe colegii noştri. Ca o părere personală, dacă vreţi, eu cred că domnul Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean, nu va reuşi să-i ajute nici măcar pe primarii PSD. La PNL, putem salva situaţia creând această celulă de criză. Ideea e să-i învăţăm pe primarii liberali să acceseze fonduri europene. Apoi şi cei de la PSD, dacă întâmpină greutăţi, pot să ne urmărească rezultatele şi să aplice acelaşi sistem. Nu ne deranjează…

Dar la organizaţia municipală, ce sau cine credeţi că ar trebui schimbat?

Liberalii vor creşte la Râmnicu Vâlcea şi vor avea rezultate mai bune în alegeri doar în condiţiile în care schimbăm ceva, iar la conducere punem oameni tineri, competenţi, carismatici, isteţi, care ştiu să poarte un dialog şi cu omul de pe stradă, dar şi cu preşedintele ţării. Avem printre noi astfel de colegi, pregătiţi să înceapă reconstrucţia organizaţiei şi sunt convins că vor fi promovaţi. În primul rând, partidul are nevoie la municipiu de un preşedinte de la PNL. Sunt convins că, mai devreme de vara anului următor, PNL – Râmnicu Vâlcea va avea o locomotivă nu numai de imagine, iar scorul nostru va urca, anticipez eu, până la 30 la sută, la proxima campanie electorală. Avem pregătită o echipă foarte bună, dornică să muncească pentru partid şi să câştige viitoarele competiţii electorale. Cât priveşte situaţia din teritoriu, vreau să vă spun că nu-mi fac niciun fel de probleme. Dacă la Râmnic facem schimbări, totul e în regulă. În judeţ, PNL creşte constant în preferinţele electoratului.

Eduard Dulăcioiu