Poveste emoţionantă de la poalele Ţurţudanului. Remus Burcuş investeşte în fotbalul brezoian în amintirea tatălui adoptiv

Sponsorul şi jucătorul echipei de fotbal de Liga a IV-a Lotru Brezoi, Remus Burcuş, are o poveste de viaţă interesantă. Cei de la poalele Ţurţudanului o cunosc, însă cei mai mulţi dintre iubitorii fotbalului din judeţ, cu siguranţă nu ştiu că el este fiul regretatului Gheorghe Borchină, o adevărată legendă pentru sportul-rege din Brezoi, de numele căruia se leagă marile performanţe ale ”generaţiei de aur” din localitate. Remus a fost adoptat de Gheorghe Borchină la vârsta de 4 ani. ”Niciodată nu l-am considerat ca un tată vitreg. A fost pentru mine un tată în adevăratul sens al cuvântului. Mi-a oferit tot ce un copil îşi poate dori. Nu-i port numele pentru că tatăl meu natural nu a dorit acest lucru când eu eram mic. Îmi pare rău că nu l-am avut mai mult timp alături de noi. L-am pierdut în 2012. A suferit un atac cerebral. Şi mama trecuse prin acelaşi lucru cu câteva luni înainte. Am mers cu ea în Slovenia. Paralizase pe partea dreaptă, îi fusese afectată vorbirea. El a îngrijit-o. Atunci a fost pentru prima dată când am stat cu tata la un pahar de wiskey. S-a deschis în faţa mea şi mi-a povestit tot ce l-a apăsat în anii aceia. De obicei, era foarte strict cu mine. Şi-a dorit să am parte de o educaţie aleasă, să mă descurc în viaţă. Ştia şi cum să mă pedepsească atunci când greşeam. Nu mă mai lăsa la fotbal. Era punctul meu sensibil. Şi pentru el fotbalul era totul, după familie. De la 20 şi ceva de ani a fost lângă echipă. Nu o spun eu, ci toţi cei care au trăit acele vremuri. Ca el nu o să se mai nască. A fost preşedinte, sponsor şi tot ce era nevoie la echipa de fotbal. Cu el s-a format şi generaţia de aur a fotbalului brezoian, cu nea Lică Chirciu, Vanea Corotchi, Trăistaru, Ghioacă, Barcan, Foltea şi toţi ceilalţi. A suferit mult când a fost îndepărtat de lângă echipă. A avut multe decepţii. A plecat de la Lotru Brezoi prin anii 2003-2004. A revenit pe timpul doamnei primar Elena Corotchi. S-a stins din viaţă la vârsta de 67 de ani”, a rememorat Remus Burcuş.

A plecat în Regatul Unit să-şi cumpere o maşină. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când face naveta în Anglia

Deşi avea o situaţie financiară bună şi nu-i lipsea nimic acasă, Remus a decis, în anul 2002, să plece în străinătate. ”În 2000, Mihai Persu m-a luat la Chimia. Jucam la Călimăneşti. Era generaţia aceea bună, cu Laurenţiu Fier, Albinaru, Pestriţu. Erau implicaţi fraţii Potop. M-am accidentat şi am decis să renunţ. În 2002 am plecat în Anglia. Părinţii nu au fost de acord. Aveam tot ce-mi trebuie acasă. Iniţial, am plecat cu gândul să-mi iau o maşină, un Audi A6. Nici până azi nu am reuşit, dar mi-am îndeplinit multe alte dorinţe. Atunci puteai părăsi ţara doar cu viză. Eu nu aveam şi am plecat clandestin. Mama şi tata se rugau să mă prindă la vamă, să mă trimită înapoi. Am ajuns în Austria, apoi din Franţa am trecut cu ferry-boat-ul. Eram ascuns sub un scaun. Într-un final am ajuns în Anglia. Mi-a fost foarte greu în primul an. Am pornit şi eu, ca toată lumea, de la lopată. Munceam unde era nevoie de mine. Un englez m-a ajutat să mă ridic. Mi-a spus să am încredere în mine şi să-mi deschid propria firmă de construcţii. Aşa am făcut. Şi lucrurile au început să se lege. Am angajaţi din toate zonele ţării, dar nu de acasă. Se împlinesc 18 ani de când am pornit pe acest drum. A fost o alegere bună”, spune jucătorul echipei Lotru Brezoi.

În vreme de pandemie, afacerile îi merg strună în Marea Britanie sponsorului de la Lotru Brezoi

În ultima perioadă, Remus Burcuş a găsit o modalitate de a îmbina utilul cu plăcutul. Se ocupă în continuare de afacerile din Anglia, dar stă şi acasă, alături de familie, de mama sa, de soţie şi cele două fetiţe. Până să se declanşeze pandemia de Coronavirus, stătea trei săptămâni la Brezoi şi una în Anglia. S-a întors în ianuarie din Marea Britanie. Acum coordonează totul de pe telefon. Firma merge bine, chiar foarte bine în aceste vremuri tulburi.
”Voiam să lucrez la casă, dar nu prea pot că stau tot timpul pe telefon. Nu am mai putut să plec, dar asta nu mă împiedică să rezolv problemele de aici, din ţară. Pandemia de COVID-19 şi Brexit-ul nu ne-au afectat deloc. Dimpotrivă, avem şi mai mult contracte. Multe firme şi-au închis activitatea, aşa că facem noi şi treaba lor. Am avut contracte cu Statul. Suntem specializaţi pe amenajări interioare. Facem băi, bucătării pentru locuinţele sociale, în care sunt cazaţi asistaţii social. În această perioadă suntem supra-solicitaţi. În martie, am avut o săptămână în care băieţii au stat acasă şi chiar mă întrebau ce vor face, dar acum e foarte bine. Păstrez legătura atât cu băieţii mei, cât şi cu alţi prieteni de acolo. Pe stradă nu mai circulă lumea ca înainte, toţi au măşti, mănuşi, s-au înăsprit măsurile, după ce iniţial guvernanţii au venit cu ideea de a lăsa totul liber, să se infecteze toţi, pentru a se imuniza. (…) Englezii sunt mai comozi. Preferă să stea acasă şi să primească cei 80 la sută din salariu, de la Stat, iar munca lor să o facă alţii. Nu le convine nici că sunt atâţia străini în ţară. S-au înmulţit agresiunile pe străzi, în general provocate de adolescenţi. Copiilor li s-a indus ideea că străinii nu au voie în Anglia, iar acum cei mai mulţi ne vor afară din ţara lor. Revenind la situaţia din acest moment, s-au închis şi multe magazine. Inclusiv cele cu materiale pentru construcţii. Aici mi-ar fi un pic mai greu. Au conceput, însă, un sistem, «Click and Collect». Faci comandă online, plăteşti, iar ei îţi scot produsele afară, la uşa magazinului, iar tu te duci şi le ridici. Dar pentru că sunt puţine, nu găseşti întotdeauna ce îţi trebuie. Un avantaj ar fi că traficul nu mai este la fel de intens. Acum se circulă foarte bine, nu pierzi mult timp pe drum”, a mai spus sponsorul echipei de Liga a IV-a din Brezoi.

Remus şi-ar dori să fie decisă pe teren campioana la Liga a IV-a

Din momentul în care a decis să stea mai mult acasă, Remus Burcuş, ca un omagiu adus părintelui care l-a crescut, Gigi Borchină (al cărui nume îl poartă şi stadionul din Brezoi), s-a hotărât să se implice şi în susţinerea echipei de fotbal din Brezoi. ”Mi-am făcut nişte calcule şi am zis ca din profit să aloc o anumită sumă pentru echipa de fotbal, care pentru mine întotdeauna a fost ca un membru al familiei, din moment ce pentru tatăl meu era ca unul dintre copiii săi. De multe ori am depăşit bugetul. Am mai făcut câte un cantonament, am mai luat echipamente. Deşi nu am plecat cu gândul de a promova, mă bucur că am reuşit să formăm o echipă competitivă, care se bate pentru primul loc în Liga a IV-a. Acum chiar ne dorim să promovăm într-un eşalon superior. Deocamdată, însă, totul a rămas în stand-by. Aşteptăm şi noi, ca toată lumea, să vedem ce decizii se vor lua. Personal, nu cred că se va mai putea juca normal, să ducem campionatul până la capăt. Poate că ar fi indicat un play-off între primele clasate şi play-out-între formaţiile din partea a doua a clasamentului, dar nu cum se discută, cu un singur meci între două echipe, ci tur-retur. Nu mi se pare corect nici să se îngheţe campionatul şi să promoveze echipa aflată acum pe primul loc, iar la retrogradare, la fel, să meargă în Liga a V-a ultimele clasate din acest moment. Vedem ce va fi. Important este să fim sănătoşi, să depăşim această perioadă cu bine. Noi, la Brezoi, mai facem câte o mişcare. Separat, fiecare cum poate sau în grupuri restrânse, de două-trei persoane, fără să ne expunem sau să-i punem în pericol pe ceilalţi”, a mai adăugat Remus Burcuş. (S.S.)