Obiectivul ALDE, la nivel naţional şi judeţean: locul 2 pe scena politică

La finele săptămânii trecute, la Sala Mare a CJ, în prezenţa preşedintelui Călin Popescu Tăriceanu şi a fostului vicepremier Daniel Chiţoiu, a avut loc Conferinţa de alegeri a ALDE – Vâlcea, eveniment la care au participat peste 350 de delegaţi din cele 82 de organizaţii locale înfiinţate până acum în judeţul nostru.

În urma votului exprimat de reprezentanţii ALDE din judeţ, deputatul Dumitru Lovin a fost ales în funcţia de preşedinte, iar în noul Birou Politic Teritorial au fost cooptaţi: vicepreşedinţi – Buşu Adrian, Guţui Gheorghe, Niţescu Mihai, Neamu Ioan, Boroga Cristian Eugen, Buşe Gery Dumitru, Dincă Damian, Croitoru Ion şi Caplea Elena; membrii – Sasu Remus Gabriel, Ciobanu David, Predescu Iosiv, Mitrache Constantin Adrian, Stoica Vasile, Ionilete Elena Diana, Boriceanu Constantin, Georgescu Ion, Verzescu Augustin, Sasu Stelian, Popescu Iulia, Bădârcu Octavian Gheorghe, Bănăţeanu Mihai, Vasile Nicolae, Stoiculeasa Constantin, Glomnicu Ion, Gherghe Constantin, Isuf Emilian şi Anton Luminiţa. Noul BPT va avea şi 6 membri supleanţi: Gogoaşe Dragoş, Nicolăescu Sanda Lucia, Comănescu Marius Valentin, Chirea Elena Aurora, Bercu Cornel şi Vangu Gheorghe. La finalul conferinţei de alegeri, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Chiţoiu şi-au felicitat colegii de la Vâlcea şi le-au cerut să înceapă deja pregătirile pentru alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2019. Nu în ultimul rând, au solicitat noii conduceri a organizaţiei de la Vâlcea să atragă cât mai mulţi tineri şi să-i formeze în următorii ani, astfel încât, în 2020, partidul să-şi atingă principalul obiectiv propus: locul 2 pe scena politică românească.

Preşedintele Senatului l-a felicitat pe Lovin pentru proiectul de modificare a OG 57/2007

La Vâlcea, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat că i-a făcut o mare plăcere că să viziteze Mănăstirea Arnota, „un loc foarte interesant pentru evoluţia istorică a Ţării Româneşti, dar şi cea arhitectonică, pentru că, acolo, au început să se contureze elementele care, ulterior, au definit stilul brâncovenesc”. „Locul în care este înmormântat unul dintre marii voievozi ai Valahiei, Matei Basarab, nu poate decât să îţi accentueze nişte sentimente pe care acest popor le-a preţuit mereu”, a completat liderul ALDE.
Cum, în apropierea Sfintei Mănăstiri, există cariera de calcar Bistriţa, Călin Popescu Tăriceanu a avut o discuţie şi cu câţiva reprezentanţi ai Salrom. „Am fost pus la curent cu preocupările pe care le au în ceea ce priveşte continuarea activităţii şi după anul 2020, când se termină durata concesiunii. Ştiu că domnul deputat Dumitru Lovin, care este foarte activ şi apreciat şi în grupul parlamentar de la Camera Deputaţilor, nu doar în judeţul Vâlcea, are o iniţiativă legislativă referitoare la cariera de calcar, care asigură materie primă pentru platforma industrială de la Rm. Vâlcea. Oltchim, CET, Ciech Soda România (fostul USG) depind de exploatarea de la Bistriţa. Aşadar, este în joc economia judeţului, aşa că îl felicit pe domnul Lovin că a avut această iniţiativă. Proiectul se află într-un stadiu avansat. A trecut de comisiile din Senat şi se îndreaptă spre Camera Deputaţilor. Imediat după reluarea activităţii parlamentare, la 1 septembrie, va putea să ajungă la votul final şi am convingerea că vom avea sprijinul necesar pentru ca această iniţiativă să fie adoptată, în aşa fel încât să asigurăm un viitor economic bun în judeţul Vâlcea”, a detaliat preşedintele Senatului.

Un pas important pentru salvarea economiei vâlcene

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice – în forma propusă de deputatul ALDE Dumitru Lovin – aduce ca principală noutate posibilitatea relocării unor arii protejate dacă, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate prin H.G. licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare. Reprezentantul ALDE a mai propus ca, între noile limite ale ariilor protejate şi exploatările miniere, să se păstreze zone tampon de 50 de metri. Modificarea suprafeţelor se va putea face la cererea titularilor de licenţe şi vor fi avizate doar dacă, pe cheltuiala acestora din urmă, „se va institui regim de arie naturală protejată pe o suprafaţă adiacentă ariei naturale protejate”. Suprafaţa minimă adusă în compensare va fi echivalentă cu cea scoasă, plus 50 % şi, evident, trebuie să îndeplinească nişte condiţii pentru a fi inclusă în aria protejată. Dumitru Lovin mai vine cu condiţia ca, la expirarea perioadei de concesiune, terenurile să fie supuse unui proces de reconstrucţie ecologică şi să fie incluse în aria naturală protejată. Dar, până la forma finală, este posibil să mai apară completări, cum ar fi spre exemplu stabilirea unei redevenţe din profitul generat de activităţile de exploatare, care să intre în bugetele localităţilor de pe raza cărora sunt valorificate resursele naturale.

Chiţoiu crede că Oltchim-ul nu mai este căpuşat

Răspunzând unor întrebări adresate de ziarişti, reprezentanţii ALDE au vorbit la Vâlcea şi despre situaţia de la Oltchim. În acest sens, Călin Popescu Tăriceanu a amintit că, în urmă cu 20 de ani, în calitate de ministrul al Industiei şi Comerţului, s-a confruntat pentru prima oară cu problemele de la combinatul din Rm. Vâlcea. „În decursul timpului, începând de atunci, s-au făcut investiţii la combinat, numai că, la un moment dat, cred că în perioada guvernării PDL, societatea a intrat în declin, acumulând pierderi. Nu s-au mai făcut nici investiţii şi, în final, a ajuns în colaps. În momentul de faţă, funcţionează la limita de avarie. (…) Oltchim-ul trebuie privatizat! Îmi doresc ca această privatizare să se facă cu mai multă abilitate decât s-au făcut alte privatizări în România. Această companie are nevoie de o infuzie de capital, iar fără o modernizare şi o continuare a investiţiilor, eu n-o văd supravieţuind. Printre alte misiuni, Ministerul Economiei o are şi pe aceasta – de a găsi un partener investiţional care să dea Oltchim-ului posibilitatea să supravieţuiască. Eu cred că, bine manageriată, această companie poate să devină o afacere rentabilă. Ştiu că sunt societăţi interesate, oameni de afaceri români, care, cu siguranţă, la un moment dat, îşi vor face cunoscute ofertele de preluare a combinatului de la Râmnicu Vâlcea”, a spus preşedintele ALDE. Pe aceeaşi temă, colegul său, Daniel Chiţoiu a afirmat că, din momentul în care Oltchim a intrat în insolvenţă, chiar în mandatul său de ministru al Economiei, combinatul nu a mai fost căpuşat, iar acesta a fost un pas important în ceea ce priveşte continuarea activităţii companiei, care risca să se închidă. „Nici în prezent nu cred că mai este căpuşat. Şi ştiu că miniştrii care au venit după mine, Andrei Gerea, Vosganian, au făcut tot posibilul să ţină compania pe linia de plutire. Ba mai mult, după ultimul mandat al lui Andrei Gerea, Oltchim-ul a trecut pe profit. Anul trecut, a avut un profit mic, dar este important că îşi acoperă cheltuielile din venituri. În fine, eu nu am legătură cu managementul actual al societăţii, însă, repet, nu cred că mai este căpuşată. Este adevărat, în schimb, că – până să intre în insolvenţă – a fost căpuşat. Mi-aduc aminte că, atunci când am venit la minister, corpul meu de control a făcut 4-5 dosare penale, care sunt în aşteptare la DNA, de 5 ani”, a precizat fostul vicepremier Chiţoiu.

Excluderea lui Remus Borza, un câştig pentru ALDE

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a mai declarat la Rm. Vâlcea că excluderea lui Remus Borza din partid reprezintă „un câştig pentru ALDE”. „Este adevărat că n-am analizat suficient atunci când l-am primit în partid. Nu se poate face politică cu oameni care nu respectă nişte valori şi principii… şi se duc, ca la piaţă, după locul unde este câştigul cel mai mare. Domnul Borza m-a decepţionat profund, pentru că a considerat că intrarea în Parlament nu este suficientă. N-a fost suficientă nici şefia Comsiei de mediu”, a spus liderul ALDE. Călin Popescu Tăriceanu a dezvăluit, totodată, că Sorin Grindeanu i-a promis lui Borza funcţia de ministru al Energiei. „Numai că Guvernul Grindeanu 2 n-a mai apărut. Bine, domnul Borza n-a anticipat corect şi a decis să voteze împotriva propriului partid. La 30 de secunde după ce a votat, am stat de vorbă cu el şi i-am spus că e bine să-şi caute de treabă în altă parte”, a adăugat reprezentantul ALDE.

Situaţia alarmantă de la Măldăreşti, în atenţia ministrului Gavrilescu

În legătură cu un alt subiect de actualitate – groapa de gunoi de la Măldăreşti – de care se plânge aproape toată lumea din zona Horezu, liderul ALDE a explicat că a reţinut mesajul presei din Vâlcea şi va ridica această problemă la Bucureşti. „Presa din Vâlcea mi-a semnalat situaţia alarmantă de la Măldăreşti şi voi vorbi pe acest subiect cu doamna ministru Gavrilescu. Domnul Lovin mi-a comunicat că ministrul Mediului a trimis corpul de control acolo”, a anunţat preşedintele Senatului.

Tăriceanu, impresionat de colecţia de tablouri donată Vâlcii de către bucureştenii Sanda şi Paul Dumitrescu

Prezent la Vâlcea, zilele trecute, Călin Popescu Tăriceanu a vizitat şi Casa Simian, unde a avut ocazia să admire impresionanta colecţie de tablouri donată Muzeului Judeţean de către bucureştenii Sanda şi Paul Dumitrescu, a cărei valoare depăşeşte 1,5 milioane de euro. Preşedintele Senatului le-a mărturisit ziariştilor că, dintre pictorii ale căror opere le-am văzut expuse la Casa Simian, are o preferinţă pentru cei interbelici. „Nu-mi plac, de exemplu, lucrările lui Grigorescu, de la începutul perioadei sale. Nu, îmi plac lucrările mai târzii. Îmi plac foarte mult cei care au fost în şcoala de la Balcic. Pictura modernistă, în fine, nu cred că intră în preferinţele mele. Dacă aş avea bani, dar acum preţurile sunt în cer, mi-aş fi cumpărat un portret de copil de Tonitza. Mi-ar fi plăcut, la fel, să am nişte flori de Luchian. Cred că aş fi ştiut să aleg lucruri frumoase, dar preţurile fac aceste lucrări, pentru mine, să fie inabordabile”, a dezvăluit liderul ALDE. Întrebat dacă şi-a testat vreodată talentul la pictat, politicianul a mai spus că nu s-a „aventurat” în acest domeniu, cunoscându-şi limitele. „Cred că ar fi un eşec total pentru mine. Am învăţat desen tehnic, pentru că sunt inginer. Am fost profesor şi pot să desenez şi la tablă, dar pot desena obiecte statice, de construcţii, nu peisaje, natură”, a completat Tăriceanu.