GHEM, SET ŞI MECI
OPINIA SPECTATORULUI
Iunie 1982, Paris. Pe terenul central de la Roland Garros se întâlneau, într-una dintre semifinalele celebrului turneu de tenis din capitala Franţei, Jose-Luis Clerc, un elegant argentinian şi un tânăr aspirant pe atunci, suedezul Mats Wilander. Surprinzător, acesta din urmă se afla la un singur punct de victorie, scorul fiind 2-1 la seturi, 6-5 la ghemuri şi 40-30 la puncte. În timp ce publicul era cu sufletul la gură, Clerc serveşte puternic, Wilander returnează plasat, iar primul reuşeşte să trimită mingea peste plasă în zona tuşei laterale. Arbitrul de linie strigă „aut”, publicul salută zgomotos izbânda tânărului suedez, iar arbitrul de scaun anunţă la microfon, ceremonios: „ghem, set şi meci câştigat de Mats Wilander!”.
Când e pe punctul de a coborî de la locul său, arbitrul de scaun e întâmpinat însă de cel declarat învingător, Wilander, cu racheta ridicată, semn că nu e de acord cu ultima decizie!? Suedezul încearcă să-l convingă pe oficial că mingea adversarului a căzut pe linie. Spectatorii au înţepenit, dar au înţeles imediat că asistă la o adevărată lecţie de fair-play. Bineînteles că arbitrul a fost şocat, dar s-a întors pe scaun şi a cerut rejucarea ultimei mingi. Poate că nici nu contează prea mult ce a urmat (Wilander a câştigat acea minge şi meciul), dar gestul tânărului talent a căpătat valoare de model. Nu degeaba Pierre de Coubertin, pedagog şi istoric francez, iniţiator al Jocurilor Olimpice moderne şi preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic între anii 1896 şi 1925, afirma că „spiritul cavaleresc este culmea din urmă şi ţelul suprem al activităţilor sportive”.
• Iulian VERNESCU
