EDITORIAL / România, premieră după premieră la fotbal

Săptămâna care tocmai s-a încheiat ne-a propus două meciuri amicale ale selecţionatei „greu încercate” a României, meciurile cu Georgia şi cu Anglia.
Am reuşit să le pierdem „onorabil” şi pe acestea, 1-2 acasă cu Georgia şi 0-1 la Midlesboroug cu Anglia.
Probabil că după înfrângerea de duminică seara am ajuns undeva în jurul locului 90 mondial (eram pe 84, dar încă nu ştim pe ce loc am coborât în ierarhia FIFA, pentru că mai sunt meciuri şi în această seară (luni, 7 iunie).
După înfrângerea în premieră în faţa Islandei la barajul pentru Euro 2021, au urmat alte premiere sub comanda lui Mirel Rădoi:
2-3 în Armenia (prima înfrângere all-time în faţa armenilor) în preliminariile C.M. 2022;
1-2 acasă (!) cu Georgia (prima înfrângere şi în faţa acesteia) în meciul amical de joia trecută;
0-1 în Anglia (prima înfrângere după 51 de ani în faţa insularilor!) în meciul amical de duminică seara…
În ritmul acesta aşteptăm cu interes viitoarele meciuri cu Andorra, Liechtenstein, Feroe, San Marino, Azerbaidjan sau Malta, amicale sau oficiale.
Fără licenţă de antrenor la momentul numirii în funcţia de selecţioner, fără liceu terminat, fără bacalaureat, cu experienţă de doar 3-4 luni ca principal la o echipă de club, dat afară de naşul său de la FCSB, a fost considerat soluţia potrivită pentru un fotbal românesc aflat pe topogan după „experienţele” nefericite, Daum şi Contra.
De fapt el a fost soluţia propusă de eminentul Mihai Stoichiţă şi acceptată fără rezerve de marele conducător al fotbalului românesc, Răzvan Burleanu.
Încăpăţânat până la prostie în a juca un sistem 4-3-3 pe care doar Olanda (de la selecţionatele de copiii şi juniori până la selecţionata mare), dar şi Barcelona după era Cruyff au reuşit să-l implementeze cu rezultate notabile în ultimii 15 ani, jucând la nesfârşit cu Răzvan Marin pe post de mijlocaş central („închizător”), deşi el este inter dreapta de meserie, având ca filozofie de joc: „să dăm un gol mai mult decât adversarul”, Rădoi s-a crezut/ se crede antrenorul Braziliei.
Din păcate pentru noi (şi pentru el), fotbalul românesc este din ce în ce mai sărac în a produce valori care să joace la nivel înalt la echipe de club puternice din Europa, dar şi atunci când lucrul acesta se întâmpla, România se apăra şi juca reactiv pe contraatac. România se apăra la fotbal cu închizător/ închizători de meserie şi de valoare (G. Popescu, Lupescu, Gâlcă, Rădoi, Bourceanu, Pintilii). Acum România nu ştie nici să se apere, dar nici să atace, ajungând atât de jos încât nici penalty-uri nu mai ştim să transformăm (din ultimele 4 penalty-uri primite, trei le-am ratat prin Stanciu, Puşcaş şi Răzvan Marin- lamentabil cu Georgia).
Calificarea la un turneul final de campionat mondial (Qatar 2022 )este un vis interzis din nou după cele ratate din 2002, 2006, 2010, 2014, 2018…
Din păcate nu am reuşit nici calificarea la turneul final al campionatului european care stă să înceapă, cu Bucureştiul una dintre gazde…
Aveţi grijă de voi!
• Dan-Cătălin Săraru