Acţiuni ale ITM Vâlcea la silozurile de cereale, brutării şi fabricile de nutreţuri combinate
Acţiuni de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor ce pot fi expuşi la un potenţial risc datorat atmosferelor explozive în silozurile de cereale, fabricile de produse de brutărie şi produse de panificaţie, nutreţuri pentru hrana animalelor, băuturi alcoolice, mobilă şi staţiile de distribuţie a carburanţilor auto
În activităţile de recepţionare, condiţionare, conservare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, fabricare a pâinii, nutreţuri combinate, băuturi alcoolice, mobilă şi staţii de distribuţie a carburanţilor auto, riscul cel mai mare este reprezentat de producerea în anumite condiţii a auto-aprinderilor şi mai ales a incendiilor şi exploziilor deosebit de puternice. Atât auto-aprinderile cât şi incendiile care pot fi generate sunt pericole majore şi acestea sunt în anumite condiţii subestimate.
În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile din silozuri, fabricile de pâine şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate se degajă praf mineral şi praf vegetal. Dacă praful mineral, prin natura sa, are efecte asupra stării de sănătate a lucrătorilor, praful vegetal degajat în procesul de producţie, având dimensiuni foarte mici (microni) şi putere energetică foarte mare, are un aport important în declanşarea unui incendiu sau a unei explozii. În anumite condiţii, amestecul praf vegetal + aer + sursa de foc provoacă incendii urmate de explozii cu efect deosebit de distrugător. Valorile concentraţiilor limită depind de natura pulberilor, de mărimea şi forma particulelor de praf, de umiditate şi de temperatură; în general, pericolul este cu atât mai mare cu cât particulele de praf sunt mai fine. Limita inferioară de explozie în comparaţie cu cea a gazelor şi vaporilor este mai ridicată.
De asemenea, exploziile se pot declanşa şi ca urmare a depozitării seminţelor de floarea-soarelui şi şroturilor de soia, în celulele silozurilor, în care se creează condiţii de emanare a gazelor pirofore. În ceea ce privește fabricarea băuturile alcoolice, acestea sunt băuturi alcoolice naturale (nedistilate – berea, vinul la care alcoolul rezultat rămâne în lichidul care a suferit fermentaţia alcoolică sau distilate la care alcoolul se obţin prin distilarea lichidelor fermentate) sau băuturi alcoolice industriale. Rachiurile industriale sau artificiale se prepară din alcoolul rectificat (spirt rafinat) diluat cu apă potabilă sau dedurizată sau cu duritate mică la care se adaugă sucuri şi distilate de fructe, extracte din plante aromate sau esenţe sintetice, coloranţi alimentari şi alte ingrediente. Dacă la rachiurile naturale sau artificiale se încorporează zahăr se obţin lichiorurile.
Elementul comun al diferitelor băuturi alcoolice il constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic. Având formula chimică C2H5-OH, această substanţă, care mai poartă numele de Etanol, Spirt, Spirt de vin, etc. este considerată foarte periculoasă pentru lucrători, fiind clasificată ca un lichid inflamabil şi iritant pentru ochi.
Pentru activităţile din întreprinderile de fabricare a mobilei, cel mai grav pericol îl constituie explozivitatea vaporilor sau microparticulelor formate din solvenţi inflamabili din compoziţia lacurilor şi grundurilor, în amestec cu aerul din mediul de lucru. În mod deosebit, în sectoarele de finisaj se pot forma atmosfere explozive pe baza componentelor combustibile ale lacurilor rezultate din procesul tehnologic de finisare a mobilierului.Explozivitatea în sectoarele de finisaj prezintă un important potenţial distructiv exploziile respective soldându-se cu grave accidente colective şi importante distrugeri de bunuri materiale nu numai în sectoarele proprii (finisaj) extinzându-se rapid cu efecte negative în zone limitrofe.
În staţiile de distribuţie a carburanţilor auto sunt comercializate diferite sortimente de benzină, motorină şi gaz petrolier lichefiat (GPL) auto, precum şi recipiente-butelii de 26 litri cu gaz petrolier lichefiat (aragaz), pentru utilizare casnică. Toţi carburanţii sus amintiţi sunt produse petroliere obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extrem de inflamabile şi care formează cu aerul amestecuri explozive. În contact cu surse potenţiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecinţe grave, atât pentru lucrători, cât şi pentru clienţii prezenţi în staţiile de distribuţie a carburanţilor.
Rezultatele vizitelor de inspecţie efectuate de către inspectoratele teritoriale de muncă şi de către inspectorii de muncă de la Inspecţia Muncii în anii anteriori, precum și evenimentele care au avut loc în ultima perioadă, au evidenţiat faptul că în activităţile, mai sus amintite, au fost constatate o serie de deficienţe referitoare la sănătatea şi securitatea lucrătorilor aflaţi în potenţial pericol în locurile de muncă unde se pot forma atmosfere explozive.
Obiectivele acţiunii au fost:
- diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care efectuează activităţi de recepţionare, condiţionare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, fabricare a nutreţurilor combinate, fabricare a produselor de brutărie, fabricare a băuturilor alcoolice, fabricare a mobilei şi distribuţie a carburanților auto;
- creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniile de activitate sus-menţionate;
- eliminarea neconformităţilor constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în activităţile specifice ale societăţilor comerciale din domeniile de activitate vizate de acţiune.
Având în vedere cele menţionate mai sus, în perioada 1 – 31 august 2020, Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea a demarat acţiuni de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive în silozurile de cereale, fabricile de produse de brutărie şi produse de panificație, nutrețuri pentru hrana animalelor, băuturi alcoolice, mobilă și stațiile de distribuţie a carburanţilor auto. În urma acestei acţiuni au fost efectuate controale la un număr de 16 unităţi economice, fiind constatate 110 neconformităţi pentru care au fost aplicate 110 sancţiuni contravenţionale.
Inspector Şef, Ion Tănăsoiu