O bază sportivă modernă, principalul obiectiv al primarului Liţoiu din Zătreni pentru sezonul viitor

Olteţul Zătreni este considerată a fi o echipă rea, indisciplinată, această „etichetă” fiindu-i pusă şi datorită deselor incidente în care a fost implicată, incidente care în multe rânduri au avut în prim plan arbitrii, jucătorii şi spectatorii din Zătreni. Au curs suspendări, au curs amenzi, însă niciodată Olteţul n-a cedat. În anumite cercuri se vorbea de alianţe pentru a face cumva ca această echipă să fie exclusă din campionat. Un motiv suficient pentru celelalte competitoare în stabilirea acestei idei, pe lângă abaterile de la regulament repetate ale echipei antrenată de Vîlcu şi Pîrîianu, a fost şi faptul că localitatea din care provine Olteţul este destul de îndepărtată şi deplasările sunt astfel lungi, aşa că şi costurile sunt însemnate.

Toate acestea par, însă, a fi întărit-o pe Olteţul Zătreni care a luptat cu mai multă ardoare pentru a se menţine în elita fotbalului judeţean. Un merit important pentru acest lucru îl are şi primarul Constantin Liţoiu, cel care a asigurat toate condiţiile pentru ca Olteţul Zătreni să continue în fotbalul organizat. A făcut suficient de multe pentru iubitorii fotbalului din comună şi promite că nu se opreşte aici. Are în plan ridicarea unei baze sportive moderne, cu teren sintetic şi nocturnă, crearea unei echipe competitive. Mai multe despre obiectivele sale, însă, ni le-a dezvăluit în cadrul unui interviu.

• Cum vi s-a părut acest campionat, din toate punctele de vedere?
– Pe măsură ce trece timpul, campionatele devin mai grele, pentru că fiecare tinde să-şi creeze o echipă competitivă, cu valoare, căutată, o echipă cu nume. Toţi îşi aduc jucători pentru a se întări. E mai greu pentru cei care nu au fonduri, printre care mă regăsesc şi eu. N-am sponsori, n-am nimic! Deci totul cade pe umerii Consiliului Local, pe cheltuiala noastră, a celor care le-am mai oferit jucătorilor câte o bere, câte o masă. Dar probabil e prea puţin. Acela care-şi permite şi are fonduri, poate să dea săptămânal sau lunar câte o primă de joc, are şi pretenţii la mai mult. Se schimbă situaţia, altele sunt obiectivele. Dar în aceste condiţii, noi nu vom trage niciodată pentru a ajunge mai sus. Unde aş putea să ajung în condiţiile actuale? În Liga a III-a? N-am cum, atâta timp cât încă nu avem fonduri. Dacă vor veni pe parcurs investitori în comună şi vor pune şi ei umărul pentru a susţine această echipă, atunci se schimbă situaţia. Mai ales dacă vom avea şi o bază sportivă modernă. Oricum, au început să mai apară şi investitori. Mai vine câte un italian şi cumpără câteva hectare de pământ, a mai făcut altul o crescătorie de suine… Cel din urmă chiar ne sprijină. Mai avem, de asemenea şi un băiat care are o firmă prin Bucureşti şi care ne e alături pentru că a văzut că nimeni nu-şi bate joc şi banii ajung unde trebuie.

• Pentru Olteţul Zătreni a părut, totuşi, mai lejer acest campionat decât cel precedent când v-aţi cam chinuit pentru a vă salva de la retrogradare…
– M-am chinuit pentru că nu aveam echipă, nu aveam jucători. Dar acum am mai luat un profesor de sport de la Bălceşti şi încă un băiat care va veni ca profesor de sport la Zătreni. Din mers, vom reuşi să formăm o echipă care să nu aibă emoţii. A fost mai greu pentru că o vreme n-am avut nici portar. Ştiţi care-a fost problema, cu suspendarea… Dar până la urmă s-a încheiat cu bine. Acum şi-a revenit băiatul, candidează la cei mai cuminţi jucători. A înţeles probabil că fotbalul s-ar fi încheiat pentru el dacă mai continua aşa.

• Sunteţi considerată o echipă rea. Credeţi că vi s-a pus pe drept această „etichetă”?
– Suntem o echipă rea pentru unii care aşa vor să ne vadă. Au interes ca să ne evidenţieze în felul acesta, dar nu suntem răi. Poate că un rol important pentru această impresie pe care-am lăsat-o îl au şi spectatorii.

• Apropo de spectatori, vă număraţi printre echipele care sunt susţinute de un număr mare de microbişti. Este un avantaj sau un dezavantaj acest lucru?
– Sunt şi avantaje şi dezavantaje. Am fost catalogaţi ca o echipă rea şi datorită suporterilor. Nu jucătorii sunt răi, ci oamenii de pe margine care-i influenţează. Şi cum nu avem tribune, despărţindu-i doar un gard, strigă chiar în urechea jucătorului: „dă-i”. Şi într-o fracţiune de secundă jucătorul a şi reacţionat cum i se strigă din tribune. De-aia mai apar incidente şi pe teren. Dar în deplasare s-a văzut că nu creăm probleme, suntem disciplinaţi. Aici se mai întâmplă să apară incidente, dar acum a început Poliţia să-şi facă datoria şi încet-încet se vor rezolva toate problemele de indisciplină. A dat în urmă cu ceva timp o amendă de 20 de milioane de lei vechi pentru acel incident cu arbitra care-a susţinut că acel om a pătruns pe teren şi a îmbrâncit-o. Respectivul a fost amendat cu 20 de milioane şi a plătit amenda. A fost un prim exemplu şi un avertisment pentru ceilalţi care asistă la meciurile echipei locale.

• V-au tras mult în jos şi acele suspendări pe care le-aţi primit?
– Suspendarea terenului, suspendarea jucătorilor, amenzile primite, ne-au cam ţinut în loc. Mai bine le dădeam prime jucătorilor sau făceam altceva cu banii în loc să plătim la amenzi. Au fost 18 milioane cu care puteam face altceva. Le luam un rând de echipament, 7-8 mingi. Aşa…, suferă.

• Veţi mai tolera actele de indisciplină de acum înainte, dat fiind faptul că aţi avut până acum suficient de multe experienţe de acest gen încât să conştientizaţi ce vă aşteaptă?
– Nu, nu mai tolerez nimic. Îi voi lăsa de acum înainte, dacă mai comit alte abateri şi vor fi suspendaţi, să-şi ducă pedeapsa până la capăt. Nu voi face nici o contestaţie, nici un apel. Voi merge chiar până acolo încât îi vom suspenda noi pe jucători, din proprie iniţiativă, fără să mai aşteptăm decizia Comisiei de Disciplină. Nu mai are ce căuta în lot cel care comite abateri repetate.

„Atâta timp cât voi fi primar, Olteţul Zătreni va continua să existe”

• De ce credeţi că v-aţi atras această antipatie din partea celorlalte competitoare?
– Fiind echipă de la ţară, din sudul judeţului, departe de staţiuni, departe de oraş, probabil consideră că nu prea avem ce căuta în cercul lor. N-am nimic cu ei, chiar dacă gândesc aşa. E bine să-şi facă echipe la oraş, la staţiuni, dar din câte văd, nu prea îşi fac echipe. Asta în ciuda faptului că au posibilităţi financiare mai mari decât am avea noi şi o arie lărgită de unde să-şi aleagă jucători. De la licee, de la diferitele cluburi care există în acea zonă. Dar probabil că nu există interes, că urbea respectivă nu are înclinaţie către sport. Eu care-am făcut sport, am fost jucător de fotbal aproape 15 ani la echipa locală, din Zătreni, şi am în sânge fotbalul, de ce să nu recunosc (?), nu pot să desfiinţez echipa! Atâta timp cât voi fi primar, nu voi desfiinţa echipa de fotbal. Am promis acest lucru şi promisiunile trebuie respectate.

• Sacrificiile sunt destul de mari pentru dumneavoastră, dacă ţinem cont de faptul că sunteţi cea mai îndepărtată echipă din campionat. Cum vă descurcaţi?
– Aş putea să mă duc la Craiova. E mai aproape de noi. Sunt 60 de kilometri până la Craiova, pe când aici, în Vâlcea, am distanţe foarte mari de parcurs. Am deplasare tocmai la Malaia, de exemplu. Dar ne descurcăm cum putem. Am ales Vâlcea pentru că suntem de aici, suntem ai judeţului. Nu sunt dezamăgit că am optat pentru această variantă pentru că, oricum, nu cei din conducerea AJF îmi fac probleme. Problemele mi le fac ai mei. Spectatorii, jucătorii… Şi în virtutea meseriei sau a funcţiei pe care o am, trebuie să mă confrunt cu multe şi să răspund aşa cum se cuvine. Nu pot să fiu supărat pe nimeni.

• Înţeleg că vreţi că continuaţi la Divizia D. Nu acceptaţi Liga a V-a, dar nici nu vă gândiţi la un eşalon superior celui în care vă aflaţi acum?
– Un an sau doi până când vom avea o susţinere materială mai mare şi o bază sportivă modernă, mergem pe Liga a IV-a. Dacă vom avea şi sunt optimist că până la urmă vom avea bază sportivă şi susţinere, atunci se schimbă şi pretenţiile comunităţii. Prin atragere de investitori, prin sponsori, începem să progresăm. Dar nu cu această echipă pe care-o avem, inconstantă, cu suişuri şi coborâşuri care are o anumită mentalitate pe care eu nu pot să o schimb.

• Aţi avut câţiva jucători care au făcut saltul mai sus. Poate dacă i-aţi fi păstrat, pretenţiile puteau fi mai mari în campionat.
– Da, au fost jucători care de la Zătreni au mers în Liga a III-a. Şi acum am câţiva jucători, pe Purcărea, pe Merişescu, care pot oricând să joace la o echipă de un nivel superior.

• Aţi fost acuzat că aţi fi intrat la un moment dat în jocuri de culise. Cum comentaţi acest lucru?
– Au fost zvonuri poate şi alimentate de faptul că la întrebările care mi se puneau în legătură cu acest lucru, în glumă, răspundeam afirmativ. Şi probabil că de aici s-au tras aceste concluzii. Dar n-am avut interes să apelez la jocurile de culise. În acest campionat am avut tot timpul 7-8 puncte în faţa celor care erau pe locurile retrogradabile şi nu s-a pus problema, cel puţin a discutării cu vreo echipă, să-mi cedeze puncte. Oricum, şi să fi fost altfel, dacă eşti prieten cu antrenorul unei echipe sau cu patronul, nu înseamnă că jucătorii se vor da la o parte pe teren.

• Dar credeţi că s-au făcut jocuri de culise în acest campionat?
– Dacă s-au făcut,  poate s-au făcut la vârf. S-o fi încercat ceva, dar nu sunt sigur. Sau poate cu arbitrii. Şi aici nu pot să uit meciul nostru cu Dinamo Horezu. Acolo a fost mâna arbitrilor. De acolo au apărut şi acele suspendări… Deci ce se vede pe faţă, nu ai cum să nu observi. Nu mai trebuie comentat. Iar în partea de jos a clasamentului, nu m-a interesat să mă uit dacă s-a apelat la jocurile de culise. Dacă eram în pericol şi noi, probabil că aveam emoţii şi mă interesa. N-am fost totuşi departe de zona subsolului clasamentului pentru că, aşa cum am avut 7-8 puncte deasupra echipelor aflate pe locuri retrogradabile, cam aceeaşi diferenţă ne despărţea şi de echipele aflate în faţa noastră. Chiar dacă luptam să obţinem mai mult, oricum nu-l mai ajungeam pe cel clasat înaintea noastră, iar cei din urma noastră eram singuri că nu ne vor prinde. Aşa că băieţii au lăsat-o mai moale.

Neprezentarea din Cupa României, punctul negativ al campionatului

• Aţi avut şi o neprezentare în acest campionat, în meciul de Cupă, cu Minerul Berbeşti. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
– Îmi pare rău că nu s-au prezentat atunci, în Cupa României, în semifinale, cu Minerul Berbeşti. De-atunci au apărut şi unele tensiuni în cadrul echipei pentru că m-am supărat pe jucători şi antrenori. Le asigurasem toate condiţiile, aveau mijloc de transport, dar domnul Vîlcu a avut nişte probleme personale şi au fost mai presus decât cele ale echipei, aşa că şi băieţii au preferat să nu se deplaseze. Acesta a fost punctul negativ al campionatului. Pentru acest lucru m-am supărat pe ei, i-am tratat mai cu răceală, ei au devenit puţin mai nervoşi şi aşa s-au creat nişte tensiuni în cadrul echipei. De atunci, i-am cam lăsat. N-am mai mers nici la meciuri, să simtă ce înseamnă să se descurce singuri. M-a deranjat pentru că n-aş fi vrut să fim arătaţi cu degetul. Nu contează dacă luam bătaie de la Minerul Berbeşti. Important era să ne prezentăm pentru că era un concurs şi nu trebuia tratat cu indiferenţă. Asta pentru că se lasă şi cu amenzi şi, în plus, e o pată neagră pentru mine, nu pentru ei. Poate pe ei puţin i-a interesat ce imagine au lăsat.

Teren sintetic de mini-fotbal, cu nocturnă, un proiect care se aşteaptă a fi acceptat

• Cum stă situaţia în privinţa bazei sportive? Ştim că aveţi un proiect, însă în ce stadiu se află el?
– Proiectul e depus, aşteptăm acum răspunsul. Noi vom merge pe varianta a doua, cu teren sintetic pentru mini-fotbal, teren de baschet, de handbal, volei. Vor fi şi tribune, o instalaţie de nocturnă, grupuri sanitare… Am optat pentru varianta a doua pentru că am considerat că astfel vom avea şanse mai mari de a primi finanţare. Majoritatea optează pentru prima variantă, însă sumele care vor fi alocate sunt limitate, aşa că nu pot fi aprobate toate proiectele. Variantă a doua cred că a fost mai puţin preferată şi tocmai de aceea am şi ales-o. Şi nu numai. Avem tineri mulţi în localitate care şi-ar dori o astfel de bază, să poată juca fotbal chiar şi noaptea, să poată desfăşura şi alte activităţi sportive. Iar pentru fotbal, s-ar putea ca turul campionatului să-l jucăm în deplasare, în altă localitate, asta până vom amenaja un nou teren, pe o altă locaţie, care să deservească exclusiv echipei de fotbal. Asta în condiţiile în care mi se va aproba cea de-a doua variantă, cu amenajarea unei baze sportive cum v-am descris-o mai sus. Dacă nu se va aproba proiectul, atunci vom continua să-l modernizăm pe cel actual. Oricum, trebuie să ne gândim la o variantă dacă vor începe lucrările din toamnă. Până când vom amenaja un nou teren, vom juca poate la Fîrtăţeşti. Poate va fi mai bine pentru că acolo am câştigat mai mult decât am fi făcut-o aici, la Zătreni. Sunt spectatori care nu au interes să ne apostrofeze nici pe noi, nici pe adversari şi acolo îşi văd băieţii de treabă. Pe când aici, tonul îl dau cei de pe margine şi îl dau cei care nu te aştepţi. Oameni citiţi, cu pregătire sau poate care au interes ca noi să fim suspendaţi.

• Cum vedeţi campionatul viitor?
– Sper să fie mult mai frumos decât cel care-a fost. Să nu existe agresivitate nici pe teren, nici în afara lui. Mă bucur că au promovat acum echipe din rândul comunelor, şi nu de la oraş. Cred că cei de la oraş şi-au meritat soarta. Genul celor de la Govora, Băbeni şi de unde au mai fost. Asta pentru că ei aveau de unde să-şi aleagă oameni, dar nu au reuşit să organizeze pentru a avea rezultate. De aceea cred că-şi merită soarta.

„Dacă aş vrea vreodată să scap de fotbal, cred că m-aş trezi cu un miting în faţa Primăriei”

• Olteţul Zătreni este una dintre comunele care nu-şi poate face planuri pe termen lung, asta pentru că este susţinută de primărie. Peste patru ani este posibil să se schimbe conducerea administraţie locale şi astfel şi planurile legate de fotbal. Nu credeţi că aşa stau lucrurile?
– Sunt mai mulţi factori de care depinde o echipă susţinută de primărie. Pentru că, chiar dacă se schimbă primarul, există consilieri care poate iubesc fotbalul şi sportul în general şi se vor opune desfiinţării unei echipe. Apoi, ai şi un antrenor căruia îi place acest sport şi nu e pus doar aşa, de portret, să apară prin ziare. În momentul actual, eu şi dacă aş vrea să scap de echipa de fotbal, n-aş putea. Pentru că m-aş trezi cu un miting în faţa primăriei. E singura activitatea recreativă, de tineret, şi e şi plăcut, până la urmă. Eu am iubit întotdeauna fotbalul şi nu voi renunţa niciodată cât sunt aici. 

• Din toamnă vor apărea şi echipele de juniori. Sunteţi pregătiţi din acest punct de vedere?
– Da, avem suficienţi copii pentru a crea o echipă de juniori, avem şi cu ce-i transporta. Va fi mai greu pentru că vor creşte cheltuielile. Dar pentru fotbal şi pentru comună, e mai bine. Pentru că în loc de două ore de spectacol, ai patru. Apoi, vor fi şi mai mulţi spectatori pentru că fiecare părinte va dori să-şi vadă copilul. Oricum, mie îmi face mai mare plăcere să mă uit la cei mici, decât la seniori care sunt mai agresivi, mai duri. Apoi, e bine că vor creşte şi vor putea ajunge la echipa mare cândva şi nu va mai fi nevoie să mai aducem jucători de prin alte părţi. Iordache şi Mircea Herăscu se vor ocupa probabil de echipa de juniori, pe când de cea de seniori se va ocupa Vîlcu şi Pîrîianu. Herăscu are şi copilul care va juca pentru echipa de juniori şi probabil va fi printre cei mai buni.

• La capitolele plecări-veniri, aveţi noutăţi?
– De plecat, nu cred că pleacă cineva. De venit, vom avea câţiva jucători. E posibil să revină băiatul lui Iordache. Mai e un băiat, Neagoe, tot profesor de sport, care va veni în localitate şi are specialitatea fotbal. Mai vin poate vreo doi jucători de la Bălceşti… Nu cred că vom fi favoriţi la retrogradare. Atât le trebuie, să retrogradeze! Nu accept pentru că ştiu cât mă implic, cât cheltuiesc.
Marian IOJA