CNSAS susţine că Petre Popescu a fost turnător la Securitate

• Primarul de la Boişoara a intrat într-o mare încurcătură

De curând, am intrat în posesia unui document cu antetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, semnat de fostul preşedinte al acestei instituţii, conferenţiarul universitar doctor Ladislau Antoniu Csendes, prin care se arată că primarul Petre Popescu, de la Boişoara, ar fi fost informator al Securităţii, în perioada regimului comunist.

Nume conspirativ „Iancu”

„Având în vedere Nota Direcţiei Investigaţii nr. S/DI/I/507/16.02.2009, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, întrunit în şedinţa din data de 24.02.2009, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, coroborat cu art. 28 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008, pe baza documentelor din arhiva proprie, a stabilit identitatea informatorului cu nume conspirativ „IANCU” în persoana numitului Popescu Petre, născut la 20.01.1954 în Titeşti, judeţul Vâlcea, fiul lui Victor şi Elena”, se precizează în adresa respectivă. Cum actualul primar de la Boişoara se potrivea perfect descrierii din acest document, am considerat de cuviinţă să facem o reverificare a autenticităţii actului cu pricina. Consultând baza de date a CNSAS, ni s-a confirmat că adresa cu numărul P 5798/06 a fost înregistrată la CNSAS pe 27 februarie 2009, iar Direcţia Investigaţii a făcut într-adevăr nota cu numărul S/DI/I/507 pe 16 februarie, în acelaşi an.

Procurorii de la Brezoi cercetează acest caz

În aceste condiţii, singura explicaţie logică pe care am găsit-o, pentru a accepta şi posibilitatea ca turnătorul cu nume conspirativ „Iancu” să fie altul decât actualul primar de la Boişoara, a fost aceea că, pe 20 ianuarie 1954, în fostul sat Titeşti al comunei Perişani, s-a mai născut cel puţin un al doilea Petre Popescu şi părinţii acestuia – printr-o coincidenţă mai rară decât creşterea frecvenţei Schumann a Terrei la 13 Hz – se numeau tot Victor şi Elena. În fine, pe parcursul anchetei jurnalistice pe care am început-o, nu am descoperit un alt Popescu Petre care să se potrivească la fix descrierii, dar am aflat un lucru care ne-a pus şi mai zdravăn pe gânduri. Documentul ajuns la noi a „aterizat” şi pe la procurorii DNA sau cei ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi, care l-au chemat la o discuţie pe primarul din Boişoara, evident, pe acelaşi subiect. Cineva formulase o plângere împotriva sa, susţinând cu hârtiile de la CNSAS în braţe, că Petre Popescu nici măcar nu ar fi avut voie să candideze pentru o demnitate publică. Asta se întâmpla, potrivit informaţiilor noastre, în urmă cu câteva săptămânii.

Primarul susţine că a dat nişte „relaţii”, dar n-a fost informator

Având în vedere gravitatea situaţiei, l-am sunat pe primarul Petre Popescu pentru a-i solicita un punct de vedere. Foarte timorat, acesta ne-a declarat: „Eu vă dau un răspuns… şi ştiu cine a venit cu chestia asta… Gheorghe Nicolae, de la PC. Deci nu a venit de la Arhive… Am răspuns de la Judecătorie cum că n-am fost agent şi informator. Vi-l pun la dispoziţie. Deci eu am adresă de la Judecătorie şi de la CNSAS cum că n-am fost agent şi informator. Cu hârtia aia ajunsă la dumneavoastră… cum e?… deci, în Boişoara, au fost mai mulţi Popescu Petre. Ce se întâmplă? Pe timpul lui Nicolae Ceauşescu, fiind eu învăţător la Găujani, unde am luat o casă de rugăciuni şi… am închis-o, transformând-o apoi în grădiniţă… eu sunt cadru didactic… atunci am participat… le-am pus, eu şi cu un coleg de-al meu, le-am pus sigiliu pe casa aceea, cu cei care au venit de la Vâlcea. Atunci, la Poliţie, ştiu că am dat ceva, o notă cu relaţii despre pastorul ăla de acolo”, dar doar la şeful de post.

Pastorul vânat a făcut dezvăluiri şocante

Continuându-ne documentarea, am aflat că pastorul la care se referă primarul din Boişoara se numeşte Samson Popescu şi s-a născut pe data de 19 decembrie 1951 în satul Titeşti, comuna Perişani. După câteva zile de căutări, l-am găsit şi am reuşit să stăm de vorbă cu el. Acesta locuieşte de ani buni în comuna Cărpiniş, judeţul Timiş şi s-a arătat plăcut surprins că presa din Vâlcea manifestă interes pentru acest subiect, pe care mulţi se zbat să-l îngroape. „Da, primarul, despre el este vorba. Nu că sunt convins, am documente. Am şi de la CNSAS un răspuns… avea numele conspirativ Iancu. Eu am încercat să fac nişte demersuri, în aşa fel încât să se ia nişte măsuri. I-am făcut o adresă inclusiv lui Crin Antonescu, să-i retragă sprijinul politic. Dacă vreţi şi sunteţi interesat, eu vă dau o mulţime de documente. Atât eu, cât şi tatăl meu, am fost urmăriţi de Securitate şi am avut foarte mult de suferit din cauza asta. Tatăl meu, din nefericire, nu mai trăieşte… Am o mulţime de documente: 687 de pagini are dosarul lui. Pe-al meu l-am primit doar parţial… N-am avut timpul necesar să mă fac toate demersurile pentru ca cei care ne-au făcut atât de mult rău să fie pedepsiţi cumva. N-am vrut să las lucrurile aşa şi nu vreau să le las aşa, dar dacă dumneavoastră puteţi să semnalaţi acest caz, ar fi foarte bine. Eu n-am abandonat lupta, însă, din păcate, nici nu am timp să fac ceea ce ar trebui”, a spus Samson Popescu, promiţându-ne totodată că, săptămâna aceasta, fie ne va trimite prin poştă sute de dovezi incontestabile, fie va veni personal la Vâlcea pentru a ne dezvălui şi detalii despre activitatea de turnător a lui Petre Popescu.

Dacă va fi găsit vinovat, riscă… foarte mult

Nefiind judecători, nu ne permitem să dăm sentinţe, însă, ţinând cont de toate elementele prezentate, putem spune că primarul de la Boişoara are nişte probleme colosale în momentul de faţă. Pentru că, dacă a fost informator pe vremea comunismului, iar după Revoluţie a candidat pentru demnităţi publice declarând mincinos că a fost curat, a comis din start două infracţiuni foarte grave. În al doilea rând, ar avea o problemă majoră pentru că ar ocupa ultra-ilegal funcţia de primar, el neîndeplinind câteva dintre condiţiile de bază în acest sens. Din câte ştim noi, astfel de fapte se lasă cu pedepse foarte urâte, dar nu e treaba noastră să le încadrăm exact acolo unde trebuie. Există instituţii ale statului, abilitate pentru aşa ceva şi care ne aşteptăm să lămurească rapid lucrurile. Deocamdată, în apărarea primarului de la Boişoara există doar o rezoluţie a Parchetului de la Brezoi, pe care Petre Popescu a avut bunăvoinţa de a ne-o pune la dispoziţie. Este vorba despre un răspuns la prima plângere împotriva sa, făcută de Popa Nicolae Robinson şi în care se arată că prim procurorul Constantin Daniel a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de Popescu Petre. Rămâne însă în picioare adresa de la CNSAS, neatacată până acum.

Alte „codiţe”

În urma anchetei jurnalistice pe care am început-o în ceea ce-l priveşte pe primarul Petre Popescu, am mai făcut câteva constatări interesante, pe care intenţionăm să le dezvoltăm într-o ediţie viitoare. Analizând averea primarului din Boişoara, am observat că acesta este putred de bogat, poate chiar neobişnuit de bogat pentru un fost învăţător, cu venituri modeste. În 2005, când era „pe val”, el „stătea” pe: o casă de 300 mp la Boişoara, dobândită în 2004, o casă de 90 mp la Curtea de Argeş şi două apartamente, unul în Râmnicu Vâlcea şi unul în Piteşti. În plus, în perioada 2003-2004, acesta obţinea suprafeţe imense de păduri, terenuri arabile şi fâneţe. Era preşedinte al PUR Boişoara şi îşi făcuse o fundaţie cu cântec, implicată de câţiva ani în tot felul de scandaluri… şi în care putea foarte uşor să-şi ascundă o parte din avere. Şi mai interesant este însă că, tot atunci când el prindea aripi, Primăria Boişoara intra în afaceri „bulgăreşti” cu firmele clientelei de partid, cum foarte uşor putem demonstra, în caz că va fi nevoie. Dacă a fost „consecvent” în ultimii 5 ani, n-ar fi exclus ca, în prezent, primarul din Boişoara să stea pe cel puţin un milion de coco, în bunuri mobile şi imobile. Şi să nu credeţi că acestea sunt singurele sale „codiţe”. Nu doar o dată, lui Petre Popescu i s-a reproşat că nu gestionează responsabil visteria comunităţii şi fondurile europene care îi trec prin mână. Pentru reţelele de apă şi canalizare s-au cheltuit sume colosale, iar lucrările au fost făcute de mântuială. Asta susţin chiar oamenii de acolo. Numele lui Petre Popescu mai apare în scandalul CEAL, un tun imobiliar pregătit tot în parteneriat cu foşti colegi de-ai săi de partid. Altă pată gri în CV-ul său o reprezintă acuzaţiile deosebit de grave pe care i le-a adus inginerul Gelu Drăguşin, şeful Ocolului Silvic Cornet, care vorbea despre falsificarea unor acte cu ajutorul cărora nişte şmecheri ai momentului îşi planificaseră să devină stăpâni pe un munte din Boişoara. (E.D.)

….va urma