Vâlcea nu va mai avea unde să ducă deşeurile! Roeştiul nu mai acceptă să se facă groapă de gunoi

Criza deşeurilor în Vâlcea se amplifică şi, din păcate, autorităţile par depăşite total de situaţie. Îngrijorarea comunităţilor locale şi a primarilor din judeţ a crescut nu doar din cauza celor întâmplate în zona Măldăreşti – Horezu, unde, în continuare, incendiile de la groapa de gunoi fac ravagii, poluând excesiv mediul şi generând pierderi de milioane de euro în domeniul turismului.

Depozitarea deşeurilor a devenit o problemă foarte mare în Vâlcea, iar Consiliul Judeţean, nici după un deceniu, nu a reuşit să demareze măcar proiectul privind amenajarea depozitului de la Roeşti. Între timp, văzând ceea ce se întâmplă la Horezu, locuitorii din Roeşti s-au speriat şi fac o presiune incredibilă asupra primarului Gheorghe Drăghici – să nu mai accepte amanajarea unei gropi de gunoi în comuna lor. „Sub nicio formă nu voi semna autorizaţia de construire a gropii de gunoi, aici, în Roeşti. Mai bine plec decât să accept să se mute focarul de la Horezu la noi, pentru că aşa s-ar întâmpla. Exclus! Mai bine plec, v-am spus! Au avut 11 ani la dispoziţie să facă depozitul, dar concret n-au mişcat un deget. Doar vorbe! Aveau (n. red. – CJ Vâlcea) contract de finanţare pe fonduri europene – 40 de milioane de euro… Cu aceşti bani, puteam face o fabrică ecologică prin care scăpam de gunoi făcând ceva, producând, dar nu s-a vrut. Dar nu groapă de gunoi… Oamenii, la Roeşti, să n-audă de aşa ceva!”, a anunţat Gheorghe Drăghici, primarul localităţii care urma să preia gunoiul din Vâlcea şi, probabil, şi din judeţele învecinate. Dacă acesta nu se va răzgândi, CJV va trebui să găsească o altă soluţie, să elaboreze un alt proiect, ceea ce înseamnă alţi 10 ani de aşteptare, după care, fără îndoială, lucrurile vor rămâne tot nerezolvate. „Eu cred că, la Măldăreşti, nu s-a urmărit închiderea gropii de gunoi aşa cum trebuia. Cred că s-a depozitat gunoi la întâmplare, s-au strâns cantităţi enorme şi, acum, când să se înceapă ecologizarea zonei, s-a constatat că nu e atât de simplu. Mai simplu este cu nişte incendii, izbcnite aşa, nu se ştie cum, ca să mai dispară din gunoi, în atmosferă, în cursurile de apă, chiar dacă localităţi întregi au de suferit enorm şi vor mai avea, mult timp de acum înainte”, a adăugat social-democratul. În opinia sa, CJV are două variante: fie elaborează un proiect prin care scapă de gunoi folosind minele dezafectate din judeţ, destul de multe la număr, fie adoptă soluţia la care s-au gândit ţări mai răsărite decât România, transformând deşeurile în materiale ce pot fi integrate în platformele autostrăzilor sau ale altor tipuri de căi de acces.