Poalele Ţurţudanului, locul unde se întâmplă minuni
* Oltul Ioneşti 2009 a fost condusă cu 3-0 la Brezoi, dar a câştigat cu 4-3 în faţa echipei locale, Lotru
O adevărată nebunie şi o atmosferă de infarct! Cam aşa s-ar putea descrie meciul care a avut loc sâmbătă, la poalele Ţurţudanului. Lotru Brezoi a primit vizita celor de la Oltul Ioneşti 2009, în cadrul partidei din cea de-a treia etapă a Ligii a IV-a. Experienţa, clasa şi superioritatea fotbaliştilor din Ioneşti au întâlnit jocul de echipă şi ambiţia celor din Brezoi. Favorita? De departe, fosta campioană din urmă cu trei sezoane a Ligii a IV-a, echipa sponsorizată actualmente de Neluş Giuran. Însă, evenimentele de pe teren au fost pe punctul de a contrazice integral această judecată.
Defensiva, bat-o vina!
Erorile grave apărute în defensiva celor de la Ioneşti, cât şi greşelile repetate ale goal-keeper-ului Băiaşu au făcut de aşa natură ca scorul până la pauză să fie 2-0 pentru Lotru. Imediat după reluarea partidei, tot brezoienii au mai marcat un gol, răsucind şi mai adânc cuţitul în rana celor de la Oltul. Cu orgoliul rănit şi aducându-şi aminte că mai toţi au jucat prin divizii naţionele, fotbaliştii echipei din Ioneşti s-au trezit la realitate, cam cu 20 de minute înainte de fluierul final al partidei. Şi, ceea ce a urmat, mai rar se întâmplă pe un teren de fotbal. „Tripla” prolificului atacant Alin Savu şi golul jucătătorului Ovidiu Niculescu (fratele lui Ovidiu, de la Dinamo) au salvat Oltul de la o ruşine.
„Fotbalul e ca şi viaţa”
Vizibil afectat de faptul că jucătorii lui nu au fost în stare să menţină avantajul şi să piardă, după ce conduceau cu 3-0, Vasile Grossu s-a arătat resemnat încă o dată, însă neîmpăcat cu ideea că au scăpat printre degete poate cea mai importantă victorie a campionatului.
„Inexplicabil, la 3-0 pentru noi, am devenit o cu totul altă echipă, lipsită de pragmatism şi cu un joc dezordonat. După ce adversarii au marcat primul gol, băieţii mei au început să se taie. Lipsa noastră de experienţă şi-a spus cuvântul, în timp ce Oltul Ioneşti 2009 a fost opusul nostru. Până la urmă, fotbalul e ca viaţa: nu ştii ce se întâmplă în secunda următoare. Încă o dată, s-a observat lipsa unui portar experimentat în tabăra noastră. De peste 30 de ani de când antrenez, nu mi s-a mai întâmplat aşa ceva”, ne-a declarat Vasile Grossu, care a mai completat că se aştepta ca Oltul Ioneşti să dea o altă impresie: „Noi am jucat cât ne-au ţinut balamalele. Într-o dispută de 60 de minute, noi am fi fost învingătorii. În schimb, adversarii nu m-au impresionat”.
„Meciul a fost ca o regie de film”
În schimb, antrenorul Emil Ciulei a fost fermecat de maniera prin care jucătorii săi au câştigat duelul, însă oarecum trist în ceea ce priveşte compartimentul defensiv, care a permis mult prea uşor încasarea celor trei goluri. „Am primit trei goluri ca în curtea şcolii. Este de neacceptat ca jucătorii cu experienţă să fie anihilaţi de fotbaliştii din Brezoi. Am avut noroc cu atacanţii, care au pornit la foc automat în repriza secundă. La 2-0 la pauză pentru Lotru, nu am avut nicio emoţie, fiind convins că ne vom impune la cel puţin două goluri diferenţă. Însă, după ce adversarii au mai înscris încă o dată, începusem să am emoţii serioase. Mă bucur că, într-un final, jucătorii mei s-au trezit la realitate şi s-au mobilizat excelent. Ar fi fost mai mare ruşinea să pierdem acest duel”, s-a exprimat antrenorul Emil Ciulei.
Lucian CORNECI
