Mister Blatter, deşteptarea!

Cupa Mondială a ajuns la faza eliminatorie a optimilor de finală, cu rezultate remarcabile pentru sud-americani şi foarte slabe pentru europeni (şapte echipe eliminate din treisprezece). În acest moment (luni 28 iunie, ora 14.00) se cunosc deja patru echipe calificate în sferturile de finală ale competiţiei: Uruguay, Ghana, Germania şi Argentina, iar luni şi marţi vor fi cunoscute şi celelalte patru, probabil Olanda, Brazilia, Paraguay şi Spania, dacă nu vor exista surprize în ultimele patru optimi de finală.
Din păcate, cu cât avansăm spre fazele superioare ale competiţiei, greşelile grave de arbitraj se înmulţesc, apărând tot mai pregnant ideea că pentru fazele litigioase în care se înscriu goluri din poziţie de off-side să fie luată în considerare proba video, iar pentru golurile acordate sau neacordate pentru depăşirea sau nedepăşirea liniei porţii să fie folosită soluţia cu încă doi arbitrii (ca în meciurile din  Europa League) sau cu un senzor dincolo de linia porţii care să avertizeze când mingea intră cu întreaga circumferinţă în poartă.
Italia a fost eliminată (din grupe, ca şi Franţa!) în urma a două faze extrem de discutabile: un gol anulat pentru off-side şi un gol neacordat pentru depăşirea liniei porţii în superbul meci cu Slovacia de săptămâna trecută.
Selecţionata Uruguayului a fost dezavantajată şi ea în meciul cu Coreea de Sud prin neacordarea unui penalty pentru henţ în careu, dar şi pentru oprirea eronată pe motiv de afară din joc a lui Luis Suarez, care scăpase singur spre poartă în zona centrală. În repriza a doua şi sud-coreenii au avut un penalty neacordat pentru fault în careu.
Dar marile erori de arbitraj au avut loc duminică, la meciurile Germania – Anglia şi Argentina – Mexic. La primul meci, la scorul de 2-1 pentru germani, spre sfârşitul primei reprize nu le-a fost acordat englezilor un gol clar la un şut al lui Frank Lampard care a lovit bara, a intrat în poartă o jumătate de metru, a revenit apoi tot în  bară, dar nici asistentul, nici centralul nu au văzut lucrul acesta. Cu 2-2 la pauză probabil că alta ar fi fost desfăşurarea ulterioară a meciului şi Germania nu ar mai fi înscris atât de uşor pe contraatac pentru un 4-1 umilitor.
În cel de-al  doilea meci, Argentina – Mexic, câştigat de argentinieni cu 3-1, golul de 1-0 a fost un gol înscris dintr-un off-side pe care orice asistent atent care arbitrează la Liga a IV-a sau a V-a vâlceană l-ar fi semnalizat, faza fiind extrem de simplă. La această fază meciul a fost întrerupt vreo două minute, căci pe ecranele mari de pe stadion se dăduse foarte repede reluarea fazei şi toată lumea a putut vedea încă odată că Tevez marcase neregulamentar. Din păcate regulamentul actual, învechit şi prăfuit, spune că la acordarea unui gol nu este admisă proba video şi golul a fost acordat spre disperarea mexicanilor, iar Rosetti a pierdut ocazia de a arbitra finala acestui campionat mondial.
Probabil că acestea nu au fost ultimele mari greşeli de arbitraj la acest turneu final, căci mai sunt încă 12 jocuri şi tensiunea este din ce în ce mai mare. Poate că după terminarea turneului, forul mondial suprem, FIFA, condus de septuagenarul Sepp Blatter va considera că în sfârşit a venit timpul pentru revoluţionarea sistemului de arbitraj în fotbal, învechit şi păgubos. Tenisul şi rugby-ul au luat-o cu mult înainte!

Dan Săraru