Doi jucători emblematici pe plan judeţean, fraţii Ionuţ şi Leonard Săraru se pregătesc acum pentru a scrie o nouă pagină de istorie pentru fotbalul vâlcean. Aceştia vor juca sâmbătă, 15 iunie şi pe 22 iunie, în meciurile de baraj pentru promovarea în Liga a III-a. Echipa la care sunt legitimaţi, Viitorul Dăeşti, campioana Superligii vâlcene, se va lupta pentru un loc în cel de-al treilea eşalon cu campioana Argeşului, Real Bradu. Leo Săraru are aşteptări mari de la această „dublă”.
• Ai mai avut experienţa disputării unor meciuri de baraj. Cu ce gânduri te îndrepţi spre cel de sâmbătă, cu Bradu?
Avem în faţă o dublă manşă foarte dificilă, din cauza faptului că echipa pe care o întâlnim este formată din jucători buni, pe care i-am şi văzut la lucru în ultimul meci de campionat şi este foarte susţinută de toată suflarea din judeţul Argeş. În plus, sunt mai obişnuiţi decât noi să joace pe teren cu suprafaţă sintetică. Cu siguranţă e un avantaj pentru ei, dar asta nu înseamnă că nu mergem acolo încrezători, să scoatem un rezultat bun în deplasare, iar apoi, cu ajutorul iubitorilor de fotbal din judeţ, acasă, să tranşăm soarta acestei «duble» în favoarea noastră.
• Cum a fost pentru tine acest sezon?
Sezonul fotbalistic a fost unul bun, încununat cu câştigarea Superligii. Putea să fie perfect dacă ne-am fi impus şi în finala Cupei, însă condiţiile meteo, în ciuda faptului că organizatorii au făcut toate eforturile posibile, nu ne-au avantajat. Cât despre arbitrajul din finală, am fost dezavantajaţi, însă îi felicit pe câştigători şi le doresc succes pe viitor!
• Ce înseamnă să joci în aceeaşi echipă cu fratele tău?
Să joc alături de fratele meu e un lucru cu care m-am obişnuit în ultimii ani: Şirineasa –3 sezoane de Superligă şi unul de Liga a3-a; Călimăneşti – un an de Superligă, iar ultimul an – la Dăeşti. Sperăm să încununăm sezonul cu o altă promovare în Liga a III-a. Suntem fraţi, suntem şi prieteni. Avem o relaţie foarte bună şi din punct de vedere fotbalistic. Ne încurajam întotdeauna şi pot spune că amândoi avem dorinţa de a câştiga orice meci, dar e şi un pic ciudat, pentru că în timpul jocurilor parca ai emoţii duble, nu doar când mingea e în preajma propriei persoane.
• Sunteţi temperamente diferite? Cine e mai vulcanic, cine mai cerebral?
Nu pot spune că unul e mai vulcanic decât celălalt. Amândoi avem momente şi momente. Un lucru e cert: nu ne place să pierdem şi de aici vine şi dorinţa aceasta de a reuşi, de a nu ne da bătuţi niciodată.
• Pe plan sportiv, cu siguranţă ai avut şi dezamăgiri. Care ar fi cele mai mari regrete?
Cele mai mari regrete pe plan sportiv sunt legate, cu siguranţă, de cele două operaţii de ligamente încrucişare pe care le-am suferit la vârste fragede. Poate altfel ar fi fost drumul meu în fotbal, însă sunt de părere că Dumnezeu are croit un drum pentru fiecare dintre noi.
• Dar cele mai frumoase momente petrecute pe terenul de fotbal?
Cel mai frumos moment e greu de ales pentru ca au fost mai multe. Au fost cele legate de debutul meu la echipa de seniori a CSM-ului, pe vremea aceea, atunci când am reuşit să marchez atât la Mioveni, cât şi la Gaz Metan Mediaş, în şaisprezecimile Cupei României, dar şi debutul în Liga a II-a, într-un meci în deplasare la Universitatea Cluj (unde am intrat la 1-0 pentru gazde şi cu puţin noroc am reuşit să plecăm neînvinşi de acolo). De asemenea, nu pot să uit nici câştigarea Superligii şi promovarea în Liga a 3-a, alături de echipa mea de suflet, CS Şirineasa, cu care am reuşit să ne salvăm de la retrogradare datorită unor colegi fantastici, care au acceptat să joace în continuare, în ciuda faptului că nu mai erau plătiţi de 6 luni, în final.
• Ce mesaj ai pentru microbiştii din Vâlcea, în perspectiva meciului de sâmbătă, de la Bradu?
Vreau să fac un apel către toţi iubitorii de fotbal din judeţ, să ne fie alături în dubla manşă de baraj. Îi aşteptăm atât la Bradu, cât şi la Fedeleşoiu. Îi asigur că vom da totul pentru a le oferi o bucurie sportivă de care Vâlcea are mare nevoie.
