Ce-i lipseşte CSM-ului?
Sincer să fiu, nici nu mai ştiu ce să cred despre CSM Rm Vâlcea. Cu tot regretul, trebuie să constatăm că CSM-ul a ajuns să se bălăcească în cloaca de la subsolul clasamentului, contopindu-se cu echipe anonime, aproape fără identitate. Ăsta este CSM-ul nostru? Asta e echipa care se luptă an de an pentru locuri fruntaşe? Ce nu are de are atâta mediocritate? Poate dacă ar avea în jurul ei oameni precum Mititelu, Şumudică, Iancu de Timişoara ori Gigi Becali aş mai înţelege, oarecum. Personajele respective sunt, aşa cum ştie toată lumea, smucite, abrupte şi exhaustive, făcând mult rău echipelor pe care cică le păstoresc. Nu se pune asemenea problemă la CSM, unde cei din conducere şi din echipa tehnică sunt oameni cumpătaţi, cu scaun la cap, cerebrali. S-a pornit la drum cu gândul unei reconstrucţii, li s-a dat în sfârşit şansă tinerilor vâlceni. Era normal ca rezultatele să nu apară peste noapte, dar locul ocupat acum ne dă fiori reci şi în cazul unei retrogradări mi-e greu să cred că cineva o va mai lua de la capăt. Practica şi istoria au demonstrat că până acum la Vâlcea nu s-a pus accent pe folosirea propriilor jucători, a juniorilor crescuţi în pepiniera proprie, ci s-a mers pe altă strategie, în special a împrumuturilor de jucători. E adevărat că datorită vârstei centrului abia de acum putem vorbi de produsele CSM-ului. În actualul campionat li s-a dat o mare-mare şansă tinerilor, dar depinde doar de ei dacă visul va deveni realitate? Orice om de fotbal de valoare va explica, doct, că dacă vrei să rezişti în Liga a II a, atunci e musai să aduci vreo 4-5 jucători cu experienţă. Ce se va întâmpla până la reluarea campionatului vom vedea. E bine că sunt încurajaţi tinerii, dar dacă sunt prea cruzi să-i arunci în vâltoarea luptei din Liga 2 pentru evitarea retrogradării? Şi dacă vor fi aduşi alţii atunci se pune întrebarea ce se va întâmpla cu aceşti tineri care îşi doresc să îmbrace tricoul CSM-ului? Şansa de a fi împrumutaţi, în cele mai fericite cazuri, la echipe obscure de Liga a III a? Îngroşarea rândurilor prin «D», la echipe ce trâmbiţează tot felul de proiecte, care mai de care mai îndrăzneţe? E evident că ceva trebuie mişcat pentru că ceva scârţâie. Repet întrebarea: ce-i lipseşte CSM ului? La această întrebare trebuie să ne răspundă în principal Cătălin Rufă şi Marius Mitu, împreună cu ajutoarele lor. Până la startul returului. Altfel, începem să ne obişnuim cu răul şi nu e bine. Puterea obişnuinţei este, de multe ori, devastatoare. Mai ales când te obişnuieşti cu răul, cu mediocritatea.
• Ec. Mădălin DOBRE
