Africa fără africani
Turneul final al Campionatului Mondial de fotbal din Africa de Sud a ajuns duminică seara la borna douăzeci şi nouă. În această seară (n.r. luni) toate echipele vor avea disputate câte două jocuri şi calculele vor putea fi făcute mai uşor. Doar pentru „leii camerunezi” sunt simple căci ei sunt prima ţara eliminată. Nici pentru celelalte ţări de pe continentul negru situaţia nu este mai roză cu excepţia, poate, a Ghanei care are un meci decisiv cu Germania miercuri seara, în care îi este suficient un egal pentru calificare. Rând pe rând „Bafana-Bafana”(„băieţii” sud-africani), „vulturii” nigerieni, „elefanţii” ivorieni, „leii (ne)îmblânziţi” au dezamăgit milioane de suporteri africani care aşteaptă de patruzeci de ani o prezenţă în semifinalele competiţiei (Mexic 1970 a fost prima prezenţă africană la un turneu final prin Maroc).
Duminică seara am avut şi un prim recital cariocas în meciul cu Cote d’Ivoire, stricat din păcate de durităţile nesancţionate de către arbitru ale africanilor. Şi pentru că am ajuns la arbitraje să consemnăm prestaţia excelentă a asistenţilor care au judecat corect fazele grele de off-side, spre deosebire de anumiţi centrali care nu au validat goluri corecte, au fluierat foarte uşor lovituri de la 11 metri sau au validat goluri incorecte. Cea mai mare greşeală de arbitraj a fost făcută de către exoticul Koman Coulibaly în cel mai frumos meci al mondialului de până acum, SUA – Slovenia 2-2, atunci când „yankeii” au înscris un gol perfect valabil prin Maurice Edu, în minutul 86, la scorul de 2-2, anulat inexplicabil de către arbitrul din Mali. Singura echipă care îşi ştie locul exact pe tabloul optimilor este Olanda care va întâlni (probabil) Italia în optimi şi Brazilia în sferturi pentru nişte revanşe pe care le aşteaptă de mult timp.
