Exploatarea Minieră Berbeşti, responsabilă pentru situaţia de la Mateeşti

Concluziile din raportul Comisiei Mixte Interministeriale, realizat în urma unui control complex pe marginea situaţiei grave de la Mateeşti, stabilesc clar cine este vinovat pentru dezastru: SNLO-EMC Berbeşti. Această structură este responsabilă pentru gestionarea situaţiei, întrucât este principalul beneficiar al investiţiei.

Un singur vinovat

Raportul evidenţiază o serie de concluzii rezultate în urma anchetei. Astfel, predările de terenuri către Primăria Mateeşti –au făcut fără semnarea unor procese verbale de angajament privind modul de exploatare a terenurilor redate în circuitul agricol. Ulterior, vechii proprietari au ocupat suprafeţele deţinute înainte de colectivizare, prelucrând terenul cu metode clasice, improprii. Până acum, nimeni nu a putut pune la dispoziţie actele de proprietate pe aceste terenuri.

„Date fiind documentele prezentate, considerăm că gestionarea fenomenelor, întreţinerea haldei şi protecţia zonei (supravegherea pârâului Târâia pentru a nu fi obturat) revine beneficiarului investiţiei, şi anume SNLO-EMC Berbeşti. Având în vedere faptul că au fost evacuate 8 familii şi se prognozează riscul de evacuare pentru încă cel puţin 5 locuinţe din cele 9 existente în zonă, se recomandă luarea unei decizii urgente de către CNSU privind: reconstrucţia caselor de către SNLO-EMC Berbeşti care are responsabilităţi de întreţinerea haldei ecologizate în caz de accident (alunecări de teren), conform Legii minelor nr.85/2007; acordarea sprijinului MDLPL, având în vedere responsabilitatea pe care o are în gestionarea situaţiilor de urgenţă cauzate de alunecările de teren, pentru identificarea unor proiecte în vederea atragerii de fonduri în scopul înlăturării efectelor negative determinate de acestea şi a impactului social”, se arată în finalul raportului.

Ilegalităţi peste ilegalităţi

În anul 1985 se emitea Decretul Prezidenţial nr.10 prin care se hotăra exproprierea, cu scoaterea definitivă din circuitul agricol, a unei suprafeţe de 2,7 milioane metri pătraţi şi demolarea unor construcţii. Prin acest decret, 136 de familii au fost expropriate şi despăgubite. Suprafaţa potenţial afectabilă de haldă pe raza localităţii Mateeşti este de circa 64 hectare, până în 1990 doar 50 de hectare fiind ocupate cu depozitarea de steril. În perioada 1985-1990, evacuarea familiilor expropriate se face progresiv de către Întreprinderea Minieră Berbeşti, astfel încât o parte din cei expropriaţi şi despăgubiţi au continuat să locuiască în gospodăriile expropriate. După anul 1990, cetăţenii refuză să se mute şi îşi caută drepturile prin acţiuni în instanţele de judecată. După anul 1995, Regia Autonomă a Lignitului Oletnia, prin Sucursala Minieră Berbeşti renunţă la suprafaţa de 12,94 hectare de teren şi o predă Consiliului Local Mateeşti, pentru a fi retrocedată cetăţenilor. În perioada 1997-2000, Exploatarea Minieră Berbeşti comandă unui proiectant din Craiova o serie de proiecte care vizează Halda Panga, inclusiv studii pedologice, finalizate cu proiectul „Refacerea potenţialului productiv al terenurilor degradate, latura nord-vestică halda Panga”. În urma executării acestor lucrări, terenurile afectate de steril vor fi redate în circuitul agricol, urmând ca ele să fie apoi retrocedate, spre folosinţă, în baza legilor proprietăţii. În perioada 2000-2003 se pune în practică proiectul de amenajare a haldei cu beneficiar al investiţiei EMC Berbeşti şi constructor SCPROD SA Târgovişte filiala Rovinari. Pe parcursul evoluţiei lucrărilor, ca urmare a conflictelor cu potenţialii proprietari ai terenurilor sau ca urmare a sesizărilor privind fenomenul de alunecare a haldei, se constituie comisii care stabilesc lucrările care trebuie executate. În perioada execuţiei lucrărilor s-au întocmit procese verbale de recepţie cu încălcarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente acestora aprobat prin HG nr.273/1994 iar apoi, prin dispoziţia directorului general al Companiei Lignitului Oltenia, în anul 2002, s-au predat Consiliului Local Mateeşti. Lucrările s-au finalizat în decembrie 2003 când a avut loc „recepţia la terminarea lucrărilor”, la care nu a participat nicio persoană din Consiliul Local Mateeşti şi Berbeşti. De asemenea, în procesul verbal de recepţie nu este stipulată „perioada de garanţie” a lucrărilor şi data la care se va face recepţia finală a lucrărilor. În martie 2004, la evidenţierea primelor semne de alunecare în halda de steril semnalate de cetăţeni, Prefectura Vâlcea a solicitat tuturor factorilor de răspundere să analizeze situaţia din teren şi să stabilească măsurile necesare. Cu această ocazie a fost întocmit un „protocol” în care, sub semnătură, Exploatarea Minieră Berbeşti îşi asuma răspunderea şi prevedea măsuri de punere în siguranţă a haldei şi pregătirea recepţiei definitive a lucrării. Ulterior, s-au executat şi s-au preluat prin proces verbal lucrările de ameliorare menţionate. În anul 2005, după accentuarea alunecării haldei, Prefectura a avertizat din nou în scris SNLO – Tg. Jiu de obligativitatea refacerii lucrărilor de la halda Panga. De asemenea, a fost solicitat Inspectoratului de Construcţii un control la obiectivul de investiţii „Halda Panga”. În urma controlului s-au evidenţiat o serie de probleme: nu s-au prezentat autorizaţia de construire, nici un proces verbal de fază determinantă şi nici procesul verbal de recepţie finală. Cu această ocazie s-a întocmit un proces verbal prin care s-au stabilit măsuri cu termene şi responsabilităţi. În luna februarie 2008 s-a produs cel mai puternic proces de alunecare a sterilului din halda Panga, obligând autorităţile să evacueze 8 locuinţe. Evacuarea cetăţenilor s-a realizat cu sprijinul echipelor de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, reuşindu-se şi recuperarea materialelor de construcţie rezultate din demolări.
Halda Panga are o suprafaţă de circa 93 hectare, în localităţile Mateeşti şi Berbeşti. Fenomenele de alunecare sunt prezente pe întreaga suprafaţă a haldei, cu intensitate mare în zona localităţii Mateeşti. Terenul este îmbibat cu apă, nivelul pânzei freatice fiind la suprafaţa terenului. Evoluţia alunecărilor de teren, în timp, nu mai poate fi controlată iar lucrările de investiţii pentru consolidare ar putea fi inutile.
Octavian HERŢA