Legea arhivelor va permite accesul la documentele PCR până în 1989

Problema arhivelor în România rămâne încă una sensibilă, care naşte suspiciuni şi pasiuni. Ministerul Culturii şi Cultelor a propus la sfârşitul anului 2006 un proiect de modificare a Legii Arhivelor Naţionale (16/1996), urmărind să se dea acces liber la arhivele create de PCR. Emilian Frâncu, care face parte din Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor, susţine că, în cel mult o lună, Legea Arhivelor, în noua formulă, va fi definitivată. Dacă proiectul aflat în discuţie va fi supus votului Parlamentului şi adoptat, va fi asigurat accesul liber la documentele din arhiva PCR din perioada 1921-1989 precum şi la cele create de organele statului comunist în perioada 1945-1989. În ceea ce priveşte celelalte documente care se regăsesc în arhivele publice, proiectul de lege prevede ca accesul la ele să se facă în 25 de ani, „dacă proprietarul acestora sau, după caz, lege nu stabileşte altfel”.

 În cazul documentelor care privesc viaţa privată a unei persoane, proiectul de lege al arhivelor fixează un termen de 75 de ani până când acestea pot fi deschise accesului public, iar termenul poate fi redus doar dacă proprietarul a stabilit un termen mai scurt. Pe de altă parte, proiectul stipulează că utilizarea arhivelor se poate face numai în condiţiile în care ele sunt prelucrate arhivistic, iar prioritate în acest sens au arhivele PCR şi arhivele create de organele statului comunist în perioada 1945-1989. Emilian Frâncu, ca de altfel şi ceilalţi autori ai proiectului legii arhivelor critică actul normativ în vigoare printre altele şi pentru că nu garantează proprietatea privată asupra arhivelor, dar şi pentru că nu asigură accesul liber la documente şi nici protecţia informaţiilor clasificate. Faţă de actuala lege, noul proiect propune înlocuirea conceptului de Fond Arhivistic Naţional cu acela de Patrimoniu Arhivistic Naţional, acesta fiind alcătuit din „documentele cu valoare arhivistică aflate în arhive publice sau în arhive private”.