„Goshin-do-ul formeza oameni disciplinati, cu personalitate si creativitate!”

Inginerul Liviu Bădescu, preşedintele FRKAGD ne spune că:

„Goshin-do-ul formeză oameni disciplinaţi, cu personalitate şi creativitate!”

Vara acestui an a fost una plină pentru inginerul Liviu Bădescu, preşedintele Federaţiei Române de Karate şi Aiki Goshin-Do. Acesta s-a aflat în diferite stagii de pregătire la Alba Iulia, în Delta Dunării, la Tn. Severin, în Insula Rhodos (Grecia), la Londra, unde a vizitat şi British Muzeum, dar şi Catedrala Westminster. În capitala londoneză, Shihan Liviu Bădescu s-a antrenat timp de şapte zile la Centrul Japonez. Acum, Bădescu se pregăteşte pentru un stagiu de antrenament în zona Craiova – Tn Severin, apoi un altul la Freiburg (Germania) şi Amsterdam (Olanda). Între două drumuri am avut posibilitatea să mai purtăm un dialog despre activitatea sa şi ce presupune această muncă.

 * Domnule preşedinte, în cazul goshin-do-ului există aşa zisa educaţie a practicanţilor?

– Trebuie să vă spun mai întâi că, în opinia mea, societatea în care trăim este o familie cu milioane de membri şi viaţa societăţii, în întregul ei, şi a omului, luat ca individualitate, cu personalitate proprie şi distinctă, se desfăşoară în mod normal între anumite limite, între situaţii atât de numeroase încât cunoaşterea şi rezolvarea lor numai după ceea ce îţi dictează inima este departe de a fi suficientă. Asta, cu atât mai mult cu cât condiţiile moderne ale civilizaţiei contemporane, şi mă gândesc aici la partea spirituală a acesteia, ca şi dorinţa de a făuri un om nou, liber şi demn, impun tuturor membrilor societăţii un complex vast de cerinţe în absenţa cărora societatea suferă asaltul, discret sau vizibil, al unor influenţe dăunătoare. Din acest punct de vedere, stilul goshin-do se ocupă de una din cele mai critice probleme cu care se confruntă orice societate, în orice moment: educaţia practicanţilor. Termenul de educaţie provine dintr-un cuvânt latinesc care înseamnă a şlefui sau a creşte pe cineva. Toţi oamenii trebuie să fie capabili să fie utili, iar acest tip de educaţie umanistă tinde spre formarea unui caracter de înaltă clasă şi a unei individualităţi bine dezvoltate. Este important ca o Artă Marţială  şi cu atât mai mult goshin-do-ul să formeze oameni disciplinaţi, oameni cu personalitate şi creativitate. Multe critici sunt aduse şcolilor şi stilurilor care, promovând în mod exacerbat latura competitivă, formează oameni amorfi, fără dezvoltare spirituală potrivită rangului pe care, cu mândrie, uneori, îl afişează. Latura tehnică şi cea spirituală a budo-ului nu pot fi separate, ele trebuind să fie în strânsă corelaţie. O astfel de educaţie are menirea de a forma bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, care să-şi amelioreze continuu inteligenţa şi sensibilitatea şi, lucru extrem de important, să-şi creeze o abilitate foarte dezvoltată de a gândi, de a evolua şi judeca mult mai bine lucrurile.

* Există anumite reguli de politeţe în dojo-ul pe care îl practicaţi?

 – Atunci când membrii unei organizaţii de Arte Marţiale sunt familiarizaţi cu regulile de politeţe şi le aplică, ei reprezintă organizaţia în mod strălucit. Fiecare practicant în primul rând,  trebuie să cunoască regulile de politeţe în dojo înainte de a fi pus în situaţia să le aplice. Regulile de politeţe, de exemplu, delimitează ceea ce este adecvat de ceea ce este nepotrivit atunci când te afli la începutul sau sfârşitul unui antrenament sau al unei şedinţe spirituale. Politeţea este, în ordinea filozofică şi socială a lucrurilor, nu apanajul unora, ci obligaţia tuturora. Foarte mulţi se adresează semenilor lor după cum sunt obişnuiţi. Mulţi nu pot asimila bunăcuviinţa şi regulile elementare de politeţe, pentru că instinctele lor animalice domină cunoaşterea raţională. Dimpotrivă, o atitudine etică, plină de răspundere şi de gravitate, impresionează chiar şi pe cei mai agresivi şi intoleranţi. Oamenii te judecă, de cele mai multe ori, după ceea ce spui şi cum spui. După ceea ce faci şi cum faci. Este, cred eu, înţelept să cunoşti diferitele elemente care compun actul comunicării şi al comportării.

* Corectitudinea este un element important în această ecuaţie?

– Cu certitudine! Mai ales că orice practicant al metodei goshin-do, trebuie să înveţe în primul rând să fie corect şi decent. Între stima şi oprobriul celorlalţi, e bine să alegem prima ipostază. Caratele  valorii trebuie să strălucească în inima şi în conştiinţa fiecăruia dintre noi. Un caracter puternic merge înainte prin orice condiţii şi circumstanţe, dând dovadă, faţă de ceilalţi, de respect şi demnitate. Respectul îl datorăm fiecărei fiinţe vii şi, pe de altă parte, demnitatea nu poate exercita decât o atracţie specială. Seducţia unei fiinţe astfel înnobilată este incontestabilă, cu atât mai mult cu cât ea nu uită niciodată că tot ceea ce face sau spune reprezintă o filozofie ce nu aparţine violenţei şi distrugerii, ci vieţii.

* Se poate vorbi în acest moment despre nonviolenţă?

– A vorbi în acest moment despre nonviolenţă este un lucru foarte important. Toţi practicanţii de budo trebuie să dea dovadă de o atitudine iubitoare faţă de viaţă şi relaţia lor cu toţi semenii trebuie să fie plină de devotament. Afirmarea unui adevăr nu are nevoie de termeni vehemenţi. Vocea ridicată, expresia injurioasă şi tonul stăpân absolut nu posedă nici o virtute pedagogică. Mai mult, un cod al comportării care sugerează pedagogia palmelor nu ar putea fi, în această situaţie, considerat civilizat. Să nu uităm că trăim într-o perioadă în care cunoştinţele şi tehnicile de Arte Marţiale sunt predate nu numai la şcoli speciale (armată, poliţie etc.) şi se pune problema ca aspectele umane ale acestei activităţi să fie promovate chiar în învăţământul gimnazial şi liceal. Eu, personal, cred în succesul educativ al Artelor Marţiale, aplicate ca formă de educaţie a tineretului, şi-mi bazez această afirmaţie pe faptul dovedit, că abilitatea în practicarea budo-ului se îmbină, în mod fericit, cu un caracter frumos, cu calităţi personale care te fac remarcat, în orice mediu social ai evolua. Dar, înainte de asta, fiecare trebuie să-şi aleagă cu grijă maestrul, să accepte critica lui şi să aibă suficientă încredere în acesta.

* Ce este, de fapt, maestrul de goshin-do?

– Maestrul de goshin-do este cel care, într-o lume care devine tot mai nesigură şi mai complicată, trebuie să sprijine pe oameni şi nu uită ajutorul pe care l-a primit la rândul său. Practicarea goshin-do-ului implică o atitudine consecventă atât faţă de lucruri, cât şi faţă de oameni şi propria-ţi viaţă. Din punct de vedere strict al luptei de autoapărare, modul de comportare al unor indivizi poate să sugereze faptul că aceştia nu sunt „modele” exclusiv pozitive. Gesturile acestor potenţiali agresori sunt denumite, de către psihologi, şi limbaj non-verbal sau „limbajul trupului”. Oamenii de specialitate sunt de comun acord că majoritatea mesajelor pe care un agresor le emite sunt mesaje non-verbale. De asemenea, tot ei sunt de acord cu constatarea potrivit căreia, în timp ce comunicarea verbală este folosită pentru transmiterea informaţiilor, canalul non-verbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale. Mişcările şi gesturile unui agresor pot transmite o anumită idee, în timp ce cuvintele spun altceva. Ori de câte ori există o contradicţie între modul de exprimare şi „limbajul trupului” trebuie să devii mult mai vigilent şi mai atent la declanşarea unei agresiuni. Apariţia în limbaj a unor onomatopee, a unor exprimări teribiliste sau a unor cuvinte peiorative, sugerează faptul că ai de-a face cu o gaşcă de derbedei dornici de-o aventură, care încearcă să-şi ascundă propriile slăbiciuni prin acest comportament virulent. Potenţialul lor fizic nu trebuie neglijat, dar trebuie înţeles faptul că aceşti oameni care nu se supun unei discipline a vocabularului, nu s-au supus nici studiului consecvent şi sever al unei arte de luptă. Probabil cunoştinţele de luptă sunt empirice şi apărarea împotriva lor nu cred că ridică probleme deosebite. Acţiunea şi modalităţile de apărare în această situaţie trebuie să fie guvernate de principiul de a nu deschide primul lupta. A ataca primul înseamnă laşitate şi ea nu trebuie cultivată nici dacă cel pe care ai dori să-l loveşti este un om faţă de care antipatia ta este notorie. Pe de altă parte, momentul şi felul în care te-ai apărat pot fi controlate, în anumite circumstanţe, de către organele de cercetare specializate ale statului. Chiar dacă lupţi pentru siguranţa proprie, tehnicile pe care le utilizezi trebuie să fie justificate de situaţie. Niciodată nu folosi lovituri care pot provoca mai mult rău decât atacul însuşi.

Ionel GEREA