Am votat în orb

Duminică, marea parte a vâlcenilor, au votat în orb. Ca de altfel majoritatea românilor, din ţară sau de peste hotare. Nu au fost alese programe, nu s-a ţinut cont de apartenenţa europeană a celor câteva partide reprezentative, nu s-a ţinut cont de ideologii. S-au votat numere de înmatriculare, lozinci şi bufoni. Rezultatele sunt cele aşteptate. În Parlamentul European vom fi reprezentaţi de patru-cinci politicieni care ştiu cu ce se mănâncă Bruxelles-ul şi de o droaie de băgători de seamă, fete de Dorobanţi şi saltimbanci tari în clanţă. 27% dintre români au lăsat sictirul acasă şi s-au deplasat la secţiile de votare, nu pentru că ar fi crezut foarte tare în lista vreunui partid, ci poate doar pentru că nu aveau planuri pentru grătare sau, mai ştii, pentru că li s-a părut simpatic vreun candidat.

Ce va câştiga Vâlcea din votul de pe 7 iunie, nu poate spune nimeni cu precizie. Din nefericire, nici de această dată nu am avut şansa să avem un om la Bruxelles. Liderii locali ai principalelor forţe politice nu au ştiut sau nu au fost în stare să se impună la centru, pentru a avea pe liste candidaţi eligibili. Am avut doar doi reprezentanţi neeligibili pe liste, undeva în coada acestora. Vâlcenii s-au dus la urne doar pentru a vota nişte liste pline cu inşi controversaţi, fără a avea nici măcar iluzia că vor avea ceva de câştigat în următorii cinci ani. Şi slavă Domnului, Vâlcea ar fi avut atâta nevoie de un om în capitala Europei!

Este suficient să amintesc doar de Oltchim pentru a înţelege cât ar fi fost de necesară prezenţa la Parlamentul European al unui eurodeputat vâlcean. Oricât ar fi Jean Marinescu de vâlcean, oricâte asigurări ne-ar da că va fi alături de problemele noastre, nu mă poate convinge nimeni că va pune interesele judeţului în care s-a născut de cele ale Doljului, al cărui prefect a fost. Nu pun la îndoială bunele sale intenţii, însă veţi vedea că atenţia sa se va îndrepta în special către organizaţia pe care o reprezintă. Este şi firesc să fie aşa, atâta timp cât aceea este baza sa politică.

Câteva cuvinte despre o campanie anostă, în care politicienii mai mult au mimat competiţia, decât au luptat cu adevărat. Cu excepţia unor întâlniri cu cetăţenii, în care s-a vorbit mai mult despre problemele politice interne decât despre temele europene, la Vâlcea nu s-a întâmplat mare lucru. Dezbaterile electorale televizate nu au reuşit să depăşească, în general, nivelul de şuşă cu pretenţii. Prin rotaţie, politicienii vâlceni au onorat cu prezenţa acest tip de emisiuni, de parcă ar fi fost obligaţi să bifeze acţiuni electorale trasate de conducerile organizaţiilor în acord cu patronii de televiziuni locale. Nu am auzit aproape nimic interesant şi nu văd de ce puţinii vâlceni interesaţi de alegerile europene ar fi înţeles mai mult decât mine.

După câteva săptămâni de vacanţă, începe din nou circul. De această dată, ne pregătim de prezidenţiale. Dacă până acum s-a alergat pentru nişte liste, de această dată partidele vor munci pentru câţiva candidaţi. Miza este mai explicită de această dată. Partidul care va da preşedintele va avea toate şansele să facă şi cărţile guvernării. De aceea, mă aştept ca Ion Cîlea, Dorel Jurcan şi Emilian Frâncu să se implice mai mult decât până acum în campanie. În funcţie de rezultatul alegerilor din noiembrie, depinde şi viitorul lor politic. Cu excepţia lui Cîlea, ceilalţi doi vor trebui să demonstreze că merită să mai rămână în fruntea organizaţiilor. Un scor bun ar putea aduce un nou mandat actualilor lideri; un dezastru, i-ar trimite la lada de gunoi a politicii locale.
Octavian HERŢA