Dan Niţu: Mi-aş dori ca Mazilu şi Coca să cureţe mizeria pe care au lăsat-o în urmă. Măcar atâta lucru să facă

• Interviu cu Dan NIŢU, manager general al companiei DAMILA şi membru marcant al PNL

– Vâlcenilor nu le este indiferentă soarta mediului de afaceri şi mai ales cea a companiilor importante care îşi au sediul şi puncte de lucru în judeţul nostru. De aceea, aş vrea să vorbim puţin despre criza economică mondială şi efectele acesteia faţă de grupul de firme pe care îl conduceţi.
În cadrul dialogului pe care l-am avut data trecută, spuneam că această criză are şi unele efecte pozitive.

De exemplu, aşa cum anticipam, angajaţii noştri au devenit mult mai responsabili. Damila este o societate aflată într-o continuă dezvoltare, iar faptul că salariaţii au început să dea tot ceea ce au mai bun, ne-a conferit o stabilitate extraordinară. Am văzut la ei mai multă dăruire, iniţiativă şi implicare. Acesta este unul dintre lucrurile pozitive…

Damila va deveni o companie multinaţională

– Depăşirea pragului de 100 de milioane de euro a rămas una dintre ţintele companiei în ceea ce priveşte cifra de afaceri pe anul 2009?
În proporţie de 80 la sută, cifra noastră de afaceri este realizată din vânzarea produselor metalurgice. Pe acest segment eu cred că stăm foarte bine şi ne clasăm, conform calculelor noastre, pe locul doi în România. Practic, pe piaţă, ne batem cu companii multinaţionale, care-şi au rădăcinile în ţări precum Germania, Spania sau Franţa. La noi, preţul metalului a scăzut cu 80 la sută, deci va trebui să adoptăm o nouă strategie pentru a atinge obiectivul pe care ni l-am propus în decembrie 2008. În prima parte a acestui an, am fost mult mai activi pe piaţă, am vândut mai bine, teoretic, pentru că, aşa cum subliniam, preţul este mult mai mic. Anul trecut, am depăşit pragul de 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, în 2009, dorim să-l depăşim şi pe cel de 100 de milioane de euro. Sigur, atunci, euro era cotat undeva la valoarea de 3,6 lei. Acum, moneda noastră naţională s-a depreciat şi, din acest punct de vedere, de asemenea există oarecum o problemă. Altfel spus, nu excludem varianta ca cifra de afaceri să scadă. Indiferent, însă, de situaţie, Damila va deveni anul acesta o companie multinaţională. S-au făcut deja paşi importanţi în acest sens. Am deschis noi depozite la Slatina şi Craiova. În plus, am dezvoltat segmentul de producţie. În prezent, după cum probabil ştiţi, suntem producători de ţiglă metalică şi ne batem pe piaţă cu firme puternice din România, dar şi din afară. Cred că am fost inspiraţi extindu-ne pe această zonă, pentru că, anul acesta, ca să câştige, firmele au nevoie de adaos. În felul acesta, au de unde să obţină profit. În al doilea rând, este foarte important ca un agent economic să reuşească să-şi recupereze banii. Aflu aproape zilnic de firme care au dat faliment tocmai din cauza asta, că nu reuşesc să-şi recupereze banii pe marfă.

Investiţie de 2 milioane euro la Râmnicu Vâlcea

– Care este cea mai importantă investiţie făcută de Damila în ultima vreme?
Chiar aceasta la care mă refeream puţin mai devreme. Pe platforma industrială din sudul Râmnicului, lângă Oltchim, am deschis o fabrică de ţiglă metalică. Este vorba despre o investiţie de peste 2 milioane de euro, pe care o vom inaugura foarte curând. Fabrica este făcută la standarde occidentale şi sunt convins că va prinde bine atât grupului Damila, cât şi judeţului Vâlcea. Cei mai bucuroşi sunt constructorii, care de acum înainte vor avea asigurate materiale de cea mai bună calitate, la preţuri mici. Această fabrică nu are nicio legătură cu Oltchim-ul. Am ales acea locaţie pentru că se va lucra în 3 schimburi, iar angajaţii noştri, ca şi ce de pe platforma industrială, vor avea acces mai uşor la mijloacele de transport în comun. De asemenea, terenul a fost mai ieftin şi avem legătură cu calea ferată. Transportul pe cale ferată este foarte important pentru noi, ca şi cel maritim. Cu alte cuvinte, zona din vecinătatea Oltchim-ului se potrivea ca o mănuşă pentru ceea ce ne trebuia nouă.

– Câte noi locuri de muncă au fost create la fabrica de ţiglă metalică de lângă Oltchim?
S-au creat în jur de 40 de noi locuri de muncă. Dar am adus nişte utilaje extrem de performante, care trebuie exploatate la maxim, şi este posibil să reducem în următoarele săptămâni din personal. Nu pentru mult timp, pentru că intenţionăm să ne dezvoltăm pe orizontală, să producem şi altceva. Deocamdată, acolo, procesăm lunar circa 1.500 de tone de metal. Ne-am propus pentru început, o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, lunar. 

– Investiţia este una foarte importantă. În mod normal, statul trebuia să vă ofere nişte facilităţi. Sau a făcut-o?
Da, am beneficiat de garanţia EximBank pentru suma de 1,2 milioane euro, contractată prin BRD. Am făcut un dosar destul de bun şi ni s-a acordat această facilitate. De la Vâlcea, din câte ştiu eu, de garanţia EximBank nu mai beneficiază în afară de Damila decât Oltchim. 

Ţările din UE, cele mai afectate de criză

– În momentul de faţă, aveţi puncte de lucru şi relaţii de afaceri în foarte multe zone din ţară, însă, colaboraţi şi cu numeroase firme şi companii din străinătate. Cum se simte acolo criza?
În afară, cele mai multe relaţii de afaceri le avem cu structuri economice din Grecia, Turcia, Italia, Spania şi India. Cele mai afectate au fost ţările din Europa. Chiar vorbeam zilele trecute cu un prieten despre situaţia din Spania, unde lucrurile s-au schimbat radical, iar cererea de metal a scăzut foarte mult. Am ajuns acum să aducem metal de acolo, pe vapor, pentru că nu mai sunt lucrări şi nu se mai construieşte în ritmul alert de până acum. Şomajul a ajuns la 16-17 % şi cred că va mai creşte. În schimb, piaţa construcţiilor din Turcia nu e prea afectată de criză. De ce? Pentru că zona Orientului şi cea arabă încă se dezvoltă şi sunt în derulare numeroase proiecte de anvergură. Asia, zona Chinei, a Indiei par şi mai puţin afectate, din cauza costurilor foarte mici. În opinia mea, cea mai afectată de criză rămâne Europa şi situaţia va fi la fel şi în continuare. V-am spus cum Damila a ţinut piept crizei, dar din păcate nu toate companiile au avut aceeaşi soartă. Politica noastră, de la început, a fost să facem doar paşi înainte şi am rămas fideli acestui principiu. Am pornit afacerea la Măciuca, unde de altfel ne-am păstrat sediul social, ne-am extins apoi la Drăgăşani, Râmnicu Vâlcea, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Slatina şi aşa mai departe.

– Ce urmează?
Anul acesta, ne-am propus să ne întărim pe zona Olteniei şi Banatului. Vrem, de asemenea, să luăm un doc în portul Constanţa. Dacă nu să-l cumpărăm, măcar să-l luăm în concesiune pe o perioadă mai lungă, poate pe 25-30 de ani. Ne interesează şi Ardealul. Judeţul Cluj ar fi – cred eu – cel mai potrivit pentru debutul unei extinderi pe zona aceea. Dar acum nu este momentul potrivit pentru asta şi păstrăm această idee în expectativă.

Impozitul forfetar este creaţia unor minţi bolnave

– Mulţi manageri apreciază că actualii guvernanţi ar trebui să vină cu un set de măsuri pentru revigorarea economiei româneşti. Concret, însă, cele două partide aflate la putere au arătat că nu au soluţii pentru încurajarea mediului de afaceri şi tot ceea ce sunt în stare să facă este să atârne noi taxe şi impozite de gâturilor IMM-urilor. Acum, au introdus acest impozit forfetar, de care toată lumea se plânge.
Mai elegant de atât n-am cum să o spun: impozitul forfetar este o mare prostie! Primele lovite vor fi firmele mici. Direct, companii precum Damila, nu vor fi afectate dar sunt societăţi mai mici cu care poate că mai lucrăm şi noi cărora nu le va pica bine să plătească un impozit fără nicio justificare. Ideea asta cu stopajul la sursă este creaţia unor minţi bolnave. Cum să ceri un impozit fantomă? Partea şi mai tragică este că, până la urmă, acest impozit îi va afecta puternic pe toţi românii. Iniţial, vor fi sugrumate firmele mici, dar după aceea toţi vor avea de suferit. Un guvern competent ar fi încercat anul acesta să ajute societăţile comerciale, prin reduceri de taxe şi impozite, prin diminuarea contribuţiilor la CAS, aşa cum am promis noi, prin facilităţi la impozitul pe profit, la profitul reinvestit şi alte măsuri de acest gen. Foarte multe societăţi înregistrează pierderi. Până şi noi, în primele trei luni ale anului, am mers pe pierdere. Abia în aprilie am obţinut un plus, dar sensibil. De acum înainte, sperăm să fie mai bine, cu toate că, aşa cum am mai spus, prin iulie-august ne aşteptăm la o perioadă ceva mai grea. Una peste alta, este clar că agenţii economici nu au cum să facă faţă noului tăvălug de biruri şi se simte nevoia unor legi care să-i ajute. Ca stat nu trebuie doar să ceri, tot timpul, ci să mai şi oferi. Am văzut că fondul naţional de garantare pentru IMM-uri a rămas la fel, deşi era un moment potrivit ca acesta să fie mărit. Aşteptăm să vedem dacă împrumutul de la FMI şi CE va scoate România din impas. Deopotrivă, sperăm ca, în această perioadă, să fim mai capabili ca până acum să atragem fonduri europene nerambursabile. Altă şansă nu avem!

– Pentru că sunteţi nu numai om de afaceri, ci şi membru marcant al PNL, aş vrea să abordăm şi câteva teme politice. Pentru început, aş vrea să vă întreb cum priviţi evoluţia partidului din ultimele două luni?
Am avut o mare satisfacţie atunci când Crin Antonescu a fost ales preşedinte al partidului. În schimb, trebuie să recunosc faptul că am avut un semn de întrebare în ceea ce-l priveşte pe Ludovic Orban, prim-vicepreşedintele PNL. Însă, după aproape două luni de la congres, am constatat cu surprindere că Orban este foarte activ şi eficient. Am urmărit în presa centrală câteva interviuri cu el şi, iarăşi, m-am bucurat văzând că are viziune, cunoaşte foarte bine doctrina liberală şi ştie să o pună în valoare. Simt că suntem pe drumul cel bun, iar Partidul Naţional Liberal va face o mare surpriză în acest an, câştigând atât alegerile europarlamentare, cât şi pe cele prezidenţiale. Mulţi dintre cei cu care stau de vorbă, oameni simpli, manageri, profesori, doctori, sunt de aceeaşi părere. Să nu uităm că domnul Crin Antonescu este primul candidat la prezidenţiale care nu a fost membru PCR. Românii îşi pun mari speranţe în el nu doar din acest motiv, ci şi pentru că îl văd un om modest, onest, citit, serios, capabil, dornic să schimbe cu adevărat ceva în această ţară.

Crin Antonescu va intra în turul doi cu Mircea Geoană

– Nu vă este teamă că, aşa cum se zvoneşte, Radu de România va rupe destul de multe voturi de la Crin Antonescu?
Am auzit şi eu discuţiile pe această temă şi pot să vă spun că, până la un punct, au o logică. Sunt convins, însă, că va rupe mai multe voturi de la PD-L, în special din zonele urbane. Într-adevăr, Radu Duda are un discurs foarte bun şi prinde la electoratul de dreapta, dar neavând structuri puternice în spate, şansele sale sunt reduse. Dacă printr-o minune va ajunge în turul doi cu Crin Antonescu, probabil că atunci el va reprezenta un pericol pentru PNL. Dar, după părerea mea, Crin Antonescu se va lupta în turul doi cu Mircea Geoană şi, sigur, în final va învinge.

– De ce ar mai avea nevoie PNL pentru a face paşi înainte, în plan local? Pentru că, la nivel central, revigorarea partidului este vizibilă.
Eu zic că deja s-au făcut paşi importanţi înainte. Rămâne ca, în perioada imediat următoare, să ne mobilizăm şi mai bine oamenii. Din păcate, nu am putut participa la recenta întâlnire de la Braşov, dar am auzit că a reprezentat un nou succes, un impuls pentru toţi militanţii noştri. La Vâlcea, nu am nici cea mai mică îndoială că scorul la europarlamentare va fi foarte bun. La Râmnic trebuie să arătăm mai mult, pentru că, sincer, aici am cam bătut pasul pe loc. După alegerile din iunie, însă, vom avea mişcări frumoase în partid, mişcări aşteptate de membrii partidului, cât şi de simpatizanţii PNL.

„Pe Bogdan Pistol îl susţin întru-totul”

– În nenumărate rânduri, v-aţi arătat susţinerea faţă de colegul dumneavoastră, Bogdan Pistol, un tânăr care apreciaţi că trebuie să aibă un rol mult mai important în politica vâlceană. Pentru că se preconizează că alegerile interne vor avea loc cel mai probabil în luna septembrie, aş vrea să vă întreb dacă îl veţi susţine în competiţia pentru funcţia de preşedinte al filialei judeţene, sau la municipiu?
Pe Bogdan Pistol îl susţin întru-totul. Este un tânăr de perspectivă, acum are şi suficientă experienţă, deci consider că este pregătit pentru orice provocare, oricât de grea ar fi aceasta. El reprezintă noua generaţie de politicieni şi o altă imagine. Din fericire pentru noi, Partidul Naţional Liberal, alte formaţiuni politice nu au în rândul lor tineri valoroşi precum Bogdan Pistol şi, tocmai de aceea, trebuie să-l scoatem în evidenţă.

– Îl vedeţi viitorul primar al Râmnicului?
Dacă nu l-aş vedea pregătit pentru această funcţie, nu l-aş susţine. Normal că, în opinia mea, Bogdan Pistol ar fi un foarte bun primar. Sunt convins că, în 2012, la Râmnicu Vâlcea, va fi un tur doi, iar PNL va învinge în finală.

– În zona pe care o coordonaţi, la europarlamentare, ce scor vă propuneţi?
Ţinta noastră este să obţinem peste 25 la sută, poate chiar 30 la sută. Chiar dacă, în zona respectivă, electoratul este în mare parte de stânga, eu cred că oamenii au început să aprecieze mai mult ceea ce au făcut pentru ei liberalii, în mandatul trecut. Pe fondul nemulţumirii generale faţă de măsurile luate de actuala putere, care a împovărat populaţia peste limitele bunului simţ, ne aşteptăm la o apropiere a electoratului faţă de PNL. Românii au trăit mai bine în timpul guvernării liberale şi nu au cum să uite acest lucru. Eu coordonez zona Măciuca, Stăneşti, Valea Mare, Fârtăţeşti, Mădulari, dar îi ajut şi pe cei din Bălceşti. Semnalele pe care le primesc din partea oamenilor sunt pozitive, iar PNL va face şi aici surprize.

Politica adevărată nu înseamnă paranghelii şi afaceri cu statul

– Vă îngrijorează faptul că, în zona Bălceşti, deputatul PSD Dan Mazilu încearcă să pună monopol pe comunicarea cu electoratul într-o manieră nu tocmai elegantă şi normală, prin chefuri şi o publicaţie aservită politic? Există zvonuri potrivit cărora s-ar dori îngrădirea accesului populaţiei la celelalte ziare…
Nu, nu mă tem de nimic. Cu Dan Mazilu am vorbit doar de două-trei ori, dar nu mi-a creat impresia că ar fi un om cu idei. Iar dacă o avea idei, sigur îmi displac, pentru că nu mi-a lăsat o impresie bună. El comunică cel mai bine la nunţi, chefuri şi grătare. Lucrurile acestea nu-mi displac nici mie, dar trebuie făcute decent. În plus, un parlamentar are altă menire. Dan Mazilu este total diferit de mine. Atât ca politician, cât şi ca om de afaceri, el are o altă gândire faţă de mine. Eu mi-am câştigat banii singur. Cum spuneam şi data trecută, nici 0,5 la sută din cifra mea de afaceri nu are legătură cu statul. În schimb, el are cele mai multe afaceri cu statul. Dacă statul nu-i mai dă lucrări, nu ştiu ce va face şi cu ce o să mai organizeze grătare şi chefuri.

Dan Mazilu este un model de care societatea nu are nevoie

– Din informaţiile pe care le aveţi, firma sa de construcţii are multe lucrări cu statul inclusiv în zona Bălceşti?
Da, aşa am auzit şi eu de la oamenii noştri. Detalii nu pot să vă dau, cât asfaltează, unde şi cum. Poate cu altă ocazie vom vorbi mai mult pe acest subiect. Cert este că, în felul acesta, câştigă foarte mult, iar cunoscut a devenit în zona aceea datorită parangheliilor pe care le face.

– Este eficientă această tehnică de abordare a electoratului?
Cred că este, deşi nu-i în regulă. Dar aşa a fost învăţat, creat şi probabil că aşa o să şi rămână. Nu ştiu cât îi va ţine, însă normal ar fi ca cetăţenii să conştientizeze că nu acesta este rolul unui deputat. Aţi văzut că şi Becali ajunsese într-o vreme la 20 la sută, prinsese o perioadă bună şi devenise, aparent, foarte plăcut. Pe urmă, a avut parte de un şoc. Datoria noastră, a liberalilor, este să venim cu alternative, cu modele noi, iar asta o putem face lansând în competiţiile electorale viitoare oameni cât mai valoroşi, care în cele din urmă sunt convins că vor fi apreciaţi de electorat.    

Nici Coca nu e în stare de nimic

– Ce fel de model este Dan Mazilu?
Un model care, deşi nu este deloc aşa cum trebuie, până acum a prins. Este, dacă vreţi, unul care trebuie schimbat cât mai rapid, pentru că societatea românească nu are cum să evolueze cu modele ca Dan Mazilu. Chiar dacă nu e uşor să schimbăm un astfel de model, sunt conştient că trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a-l înlocui. Cu orice risc. La fel, lumea trebuie obişnuită să pună mai mult preţ pe dezbaterile publice legate de problemele cu care se confruntă decât pe chermeze. Dacă acum aş invita cetăţenii să participe la o discuţie pe tema greutăţilor pe care le întâmpină, ar veni câţiva. Dacă aş anunţa că fac o petrecere în aer liber, cu mici şi bere, ar veni toţi. Nu mi-ar fi greu să procedez ca Dan Mazilu, numai că, aşa cum am mai spus, nu este stilul meu. Aştept ca locuitorii din zona Bălceşti să pună în balanţă ceea ce face un politician pentru a le îmbunătăţi nivelul de trai, nu micii sau berea care li se oferă în perioada campaniilor electorale. Şi sunt convins că acest moment este foarte aproape. Oamenii nu au uitat că PSD le-a promis pensii şi salarii mai mari. Nu au uitat nici ceea ce le-a promis Mazilu, care nu a făcut nimic pentru această zonă. Deci, din iunie, veţi vedea că PSD are o mare problemă. Şi, repet, nu mă tem de Mazilu, chiar dacă e el mai mare şi mai greu. Cred că are peste 150 de kilograme, dar nu e nicio problemă.

– Ce aşteptări aveţi de la parlamentarii care reprezintă colegiul Bălceşti în Parlament?
Aş fi bucuros dacă Dan Mazilu l-ar lua de mână pe senatorul Laurenţiu Coca şi s-ar apuca împreună să cureţe mizeria pe care au lăsat-o în urmă, anul trecut, în noiembrie, când au împânzit toate podurile, gardurile şi tufele cu numele lor şi însemnele PSD. Măcar atâta lucru să facă, dacă altceva nu sunt în stare. Să aibă bunul simţ să şteargă sutele de kilograme de vopsea consumate pe mutilarea imaginii zonei Bălceşti! Tot ar fi ceva. Asta ar fi cea mai mare realizare şi a lui Coca. 
Eduard DULĂCIOIU