Parlamentarii PSD caută în buzunarele guvernului 500 miliarde pentru drumurile vâlcene
Potrivit secretarului executiv al organizaţiei judeţene a PSD, Dumitru Persu, la nivelul CJ a fost întocmit un material complex care cuprinde principalele probleme cu care se confruntă localităţile vâlcene. Deja, această notă informativă a ajuns în mâinile celor patru parlamentari social-democraţi – senatorul Laurenţiu Coca şi deputaţii Aurel Vlădoiu, Vasile Bleotu şi Constantin Mazilu, care şi-au asumat misiunea de a sprijini alocarea de fonduri pentru continuarea lucrărilor la cele mai importante obiective din judeţ. „Din păcate, veniturile proprii prognozate a fi încasate la nivelul judeţului Vâlcea pentru anul 2009 nu permit realizarea în totalitate a acestor obiective, este necesară alocarea de surse de echilibrare din unele venituri ale bugetului de stat”, ne-a declarat Persu, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CJ.
Dată fiind complexitatea materialului, în această ediţie prezentăm cititorilor noştri cele mai importante obiective din domeniul infrastructurii de transport, urmând ca în ediţiile viitoare să ne referim şi la celelalte capitole. Astfel, CJ Vâlcea solicită nu mai puţin de 517 miliarde lei vechi pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare pe 8 drumuri judeţene, mai ales că operatorii de transport în comun de călători şi mărfuri refuză să execute curse pe aceste trasee: 677 F Popeşti-Şirineasa-Galicea, 678 A Tătărani (DN 64) Bratia Vale – Predeşti – Limită judeţ Argeş, 643 B DJ 643 – Băbeni Olteţu – Valea Mare – Măciuca – Roeşti (DN 65 C), 650 DN 67 Ocnele Mari – Buneşti, 676 C (DN 65 C) (Roeşti) – Oteşani, 676 D Alunu – Cernişoara, 677 A (DN 67 B) Creţeni – Şirineasa şi 677 C limită judeţ Olt – Fumureni – Râmeşti. La această oră, din cei 967,4 km de drumuri judeţene, 27,5% sunt pietruite şi de pământ, iar din diferenţa de 72,5% reprezentând drumuri asfaltate, aproape 400 de kilometri sunt „expiraţi”. Starea proastă a drumurilor judeţene este cauzată de lipsa fondurilor necesare executării la timp a lucrărilor de întreţinere curentă, precum şi a celor de modernizare. Nu este însă de neglijat nici contribuţia majoră avută de calamităţile naturale, care au afectat în 2005 şi 2006 o bună parte din infrastructura rutieră.
