Ştefan Nanu vrea să facă un centru de copii şi juniori la Govora
Din nefericire, Govora a devenit un oraş destul de trist, deloc animat. După ora 18.00, nu mai vezi ţipenie de om pe străzi. Mai vezi pe străzi doar bătrâni, care se ajută de baston, pentru a-şi asigura proviziile de medicamente pentru următoarea lună. Până şi cârciumile, altădată pline, au rămas fără clienţi. Am încercat din răsputeri să nu pun într-o lumină proastă oamenii pe care, de fapt, noi i-am ales să ne reprezinte la Primăria Govora. Dar, toate au o limită! Consilierii locali din Govora au transformat oraşul în raiul pensionarilor. Am mai scris despre asta, dar simt nevoia să reiau subiectul. Au un principiu deloc sănătos: Banii să meargă, că proştii, oricum, ne aleg… Care este oful meu? Aceşti indivizi trişti nu au făcut nimic pentru sportul govorean. Avem o infrastructură rutieră bine pusă la punct, cu baze de recuperare preferate de mulţi sportivi din toată ţară. Ne ajută mult şi aerul curat… Cel mai dureros e că o parte dintre consilieri au jucat fotbal cu mine pe amărâta aia de mantinelă, aşa cum îi spunem noi la terenul de bitum de lângă Palace. Acel teren a rămas ca pe vremea lui mamaie. Şi, atunci, le pun şi eu o întrebare: Ce aveţi, mă, băieţi, în creierii voştri, de nu faceţi nimic pentru tinerii care au mai rămas în oraş? Primarul oraşului, pe care îl respect foarte mult, are în spate oameni slabi, care nu sunt capabili să ia decizii de unii singuri, care nu vin niciodată cu idei noi, menite a aduce un plus valoare staţiunii. El a luat destule ţepe, în anii trecuţi, de la oameni în care şi-a pus toată încrederea. Nimeni nu aminteşti de un anume Emilian Hulubei, mare şef pe la AFAN Bucureşti, care nu ştiu prin ce conjunctură, ajunsese să obţină ceva fonduri pe considerentul că face terenul de fotbal. Ce a făcut? L-a arat, l-a cilindrat, ierbat, după care şi-a luat viteză. Replica de la final m-a lăsat mască: Aşa cum am considerat eu, că nu ar fi o afacere profitabilă. Deci, la noi, totul se rezumă la câştiguri imediate şi, cum spune el, ca mare specialist, şi-a dat seama că nu mai iese caşcavalul şi, prin urmare, a lăsat totul baltă. Cu ce am rămas noi? Un teren cu muşuroaie, denivelat, plin de buruieni. Trifoiul verde, acel gazon natural lăsat de Dumnezeu, s-a transformat în buruieni perene: păpădie, pătlagină, troscot, macriş, pir târâtor. Primăvara şi toamna apare o specie de plantă numită Hiruşor, cu aspect de smocuri. Îmi pare rău că nu am făcut horticultura, terenul de fotbal putea deveni obiect de studiu pentru mine. Am mizat întotdeauna pe faptul că, în oraş, şi-au făcut cuibuşorul o serie de personalităţi ajunse prin prefectură, Consiliul Judeţeanm Parlament. Sportul pentru ei a ajuns o necunoscută! Au profitat pe alte planuri: locuinţe, afaceri, terenuri, joburi bine plătite. În acest amalgam de valori intelectuale, şi-a făcut loc şi o doamnă respectabilă, Daniela Oteşanu, deputat, care, an de an, a bătut din poartă în poartă, pentru a face lobby unora ajunşi pe cai mari.
Din păcate, nu există nicio implicare a patronatelor din staţiune, să facă o colaborare cu primăria, privind amenajarea stadionului. Astfel, ar avea mult de câştigat. Sunt convins că foarte multe cluburi de fotbal, handbal şi alte sporturi ar veni la noi, dacă le-am oferi condiţiile necesare. Dezvoltarea fotbalului ar putea veni, totuşi, de la un fost mare jucător. Zilele trecute, Ştefan Nanu, care va juca pentru Minerul Costeşti, a sosit la Govora, pentru a analiza oportunitatea înfiinţării unui Centru de copii şi juniori. Să dea Domnul să-şi materializeze planul. Avem nevoie de experienţa lui…
• Dănuţ OMEAG
