Şi procurorii din Vâlcea fac scut în jurul Laurei Codruţa Kovesi

Peste 500 de procurori din Ministerul Public au reacţionat imediat după decizia CCR, care ar permite revocarea Laurei Codruţa Kovesi din fruntea DNA. Aceştia au semnat o scrisoare care, zilele trecute, a fost publicată de Alexandra Lăncrăjan. „Subsemnații, procurori în cadrul Ministerului Public, cu respectarea principiului separațiilor puterilor în stat și a obligației de rezervă, luând act de discuțiile publice privind atribuțiile și activitatea procurorilor, precum și de aspectele inserate în minuta Deciziei Curții Constituționale a României din 30 mai 2018, având în vedere Principiile de la Bangalore, care le permit magistraților să-și exprime liber opiniile atunci când le este afectată independența sau când există riscul de a se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, (…) înțelegem să ne asumăm la nivel individual prezenta declarație de principiu: Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituțional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituția României, apărând interesele generale ale societății, ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Respectăm competențele Ministrului Justiției privind politica penală a statului, precum și atribuțiile concrete în anumite domenii, dar aceste competențe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare și soluționare a cauzelor penale. Ministrul Justiției nu are și nu va avea nicio implicare și niciun rol în activitatea noastră profesională, ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluționare sau la care participăm în calitate de reprezentanți ai Ministerului Public. Singura instituție care gestionează cariera procurorului și singurul garant al independenței procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, Ministrul Justiției neavând și neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curții Constituționale, instituție ce nu are competență de legiferare pozitivă. Atragem atenția că evaluarea profesională a procurorilor și modalitatea de accedere în funcție trebuie să aibă la bază sistemul meritoriu, condiții și reguli clare și transparente și lipsa arbitrariului. Solicităm tuturor instituțiilor abilitate și tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcționare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligațiilor internaționale asumate de România și să țină cont că respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaționale și a capacității României de a fi un partener de dialog în relație cu celelalte state membre, atât în ceea ce privește cooperarea în materie penală cât și cooperarea în materie civilă. În susținerea prezentei declarații de principiu, aducem aminte că garantarea independenței sistemului judiciar a fost una dintre condițiile impuse în vederea aderării la Uniunea Europeană, context în care au fost adoptate modificări în pachetul de legi privind sistemul judiciar, în mod specific garantarea independenței și stabilității procurorului, prin modificarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 (“Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii”). Obligația României în ceea ce privește statul de drept și garantarea independenței sistemului judiciar s-a menținut și ulterior momentului aderării, fiind unul dintre criteriile avute în vedere în evaluările MCV astfel încât nu putem considera că o abordare involutivă a statutului magistratului procuror poate să constituie altceva decât o încălcare a angajamentelor asumate în calitate de stat membru. De asemenea, atragem atenția că Regulile de la Havana privind rolul procurorului, adoptate de Națiunile Unite în 1990, prevăd obligația statelor de a se asigura că procurorii își pot exercita funcția fără a fi expuși intimidărilor, hărțuirilor și interferențelor. Ca membru al Consiliului Europei, statul român trebuie să ia în considerare și să respecte avizele internaționale, în acest sens în Carta de la Roma fiind prevăzute ca standarde și principii europene referitoare la activitatea procurorilor următoarele aspecte: „Independența și autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independența justiției. Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor și ar trebui să își îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerințe și presiuni externe, conform principiilor separației puterilor și responsabilității”. Independența procurorului și imparțialitatea procurorului sunt două elemente esențiale în standardele internaționale, fiind privite ca puncte cheie în materia drepturilor omului, având o latură instituțională cât și una individuală. Independența și imparțialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia, ci garanții necesare pentru îndeplinirea funcției pe care Ministerul Public o are în structura statului de drept, respectiv de autoritate care asigură aplicarea legii penale, în numele și în beneficiul societății și a interesului public, ținând cont de drepturile individuale ale cetățenilor și de necesitatea asigurării unui sistem de drept penal efectiv. (…) Având în vedere atribuțiile legale ale Ministerului Public, prevăzute atât la nivel constituțional cât și la nivelul celorlalte instrumente legale, subliniem că, în calitate de procurori, rolul nostru este să apărăm interesul public, înțeles ca interesul cetățenilor într-un stat democratic, rol pe care îl vom exercita, în mod independent și imparțial, indiferent de contextul vremelnic”, se arată în documentul semnat de 500 de procurori, printre care şi Streza Laurentiu şi Buşe Ionel (PJ Vâlcea), Cosmin Ungureanu, Ioana Guţu, Popescu Adriana Mihaela, Marinescu Lucian, Pelinel Monica Cristina şi Adina Bidică (PT Vâlcea).