Fotbalul, o patimă!

SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

„Probă de caracter. Spune-mi cum primeşti o înfrângere, ca să-ţi spun cine eşti!” (Alin Fornade – Gazeta Sporturilor). Cam aşa trebuie privite şi înfrângerile suportate de CSM Rm. Vâlcea şi FC Oltchim în faţa grupării Hidroelectra, acolo unde, într-un singur an, antrenorul Emil Popescu a făcut pur şi simplu minuni.
La Memorialul „Gheorghe Ola”, micuţii fotbalişti (născuţi în 2001-2002) de la Hidroelectra au „măturat” pe jos cu echipele fanion ale judeţului. Bineînţeles că nu spun vreo noutate când afirm că profesorul Popescu emană profesionalism prin toată atitudinea sa, indiferent de competiţia la care participă. La clubul Hidroelectra nu există tradiţie în fotbal, se lucrează în linişte, antrenorii îşi asigură singuri venitul, prin perceperea unei taxe, iar condiţiile se îmbunătăţesc de la an la an.
Până acum, am ignorat oarecum, cu bună ştiinţă, celelalte centre de copii (mă refer la Frăţia, Hidroelectra, etc), dar şi acolo avem antrenori la fel de competenţi. Însă trebuie să recunosc că acolo până şi meciurile amicale sunt prezentate în presă cu rezultatele corecte (chiar dacă echipele respective suportă uneori înfrângeri usturătoare), nu ca prin alte părţi, unde se muşamalizează prestaţiile mai slabe. În fond, eşecurile nu prea dau bine la şefi!!!

Portretul profesionistului adevărat

Nu de puţine ori, am deplâns situaţia antrenorilor care lucrează mai mult pe gratis la grupele de juniori-republicani din Zăvoi, unde nu se percep taxe (în rest – au dreptate părinţii când afirmă că ei asigură bugetul!). Pe de altă parte, de ani de zile îl acuzăm pe profesorul Emil Popescu că lucrează pe bani mulţi. Da, dar a făcut şi face treabă bună! Spuneam că se pricepe numai la copii, dar, după mulţi ani, iată că a promovat şi o echipă de seniori în Liga a III-a: Ghecon Lăpuşata. L-am catalogat ca fiind arogant, dar nu prea poate fi vorba de aşa ceva, ci dimpotrivă! Nu-i place să fie umilit, fiind un om cu coloană vertebrală.
Momentan, se iau „bobârnace” tot de la ai noştri (adică de la alţi vâlceni) – mă refer la înfrângerile pe care elevii lui Emil Popescu le administrează prin judeţ – şi poate tocmai de aceea sperăm ca acest antrenor să mai rămână pe meleagurile noastre mulţi ani de-acum înainte.
Profesorul Popescu nu a fost condiţionat niciodată de banii pe care îi primea de la clubul CSM Rm. Vâlcea, ca să-şi întreţină familia. Întotdeauna a avut alternative, însă oficialii din Zăvoi s-au debarasat prea uşor de serviciile acestui antrenor profesionist cu adevărat. Întotdeauna, clubul CSM Rm. Vâlcea a fost în frunte la grupele de copii, dar acum, se pierde teren, cu zâmbetul pe buze! Nu trebuie să-i pierdem însă şi pe antrenorii noştri valoroşi!

Conflict nefast pentru Băile Govora

Am prezentat, în detaliu, conflictul iscat la vremea respectivă între Ionuţ Alexandru – zis „Omuleţ” – şi primăria Băile Govora. Oarecum ciudat e faptul că Tavi Păunescu a „căzut” undeva la mijloc. Nu greşesc când afirm că antrenorul-jucător Augustin Amati are perfectă dreptate când spune că echipa Nova Turist a fost gonită de la Băile Govora. Chiar el personal a participat la lucrările efectuate la baza sportivă: a pus gresia şi faianţa cu mâinile sale, a întreţinut şi a tuns gazonul împreună cu Dobrin Ionescu, etc.
Totul s-a năruit însă din pricina lui „Omuleţ”, acesta fiind implicat în nişte afaceri dubioase. Primăria Băile Govora a evitat să fie târâtă în mizerie şi s-a debarasat de acesta la timp. Tavi Păunescu a avut de suferit, colateral, din pricina acestui conflict, iar asta după ce şi-a „tocat” inclusiv o parte din bani la baza sportivă din Băile Govora.
Patronul echipei Nova Turist merită apreciat însă şi pentru că s-a implicat activ şi în formarea unui centru de copii şi juniori în staţiune. Ca să nu mai amintesc de faptul că govorenii erau chiar încântaţi deoarece puteau vedea meciuri de Liga a IV-a, formaţia lui Tavi Păunescu identificându-se oarecum cu echipa staţiunii. Gruparea era foarte disciplinată şi nu avea datorii la AJF Vâlcea.
Tavi Păunescu a fost singurul după revoluţie care a făcut ceva la baza sportivă din Băile Govora. Desigur, cu excepţia acoperişului dărâmat de „Omuleţ” şi făcut de primărie.

Dănuţ OMEAG