În perioada 6-8 iunie, Cocoşul de Hurez cântă pentru a 38-a oară

În perioada 6-8 iunie, Cocoşul de Hurez cântă pentru a 38-a oară. Ca în fiecare an, meşterii, reprezentanţi ai principalelor centre de ceramică din România (Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Dolj, Gorj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureş, Maramureş, Olt, Suceava, Satu Mare, Timiş şi Vâlcea), vor putea expune şi desface în târg produse care se înscriu pe coordonatele autenticităţii populare şi valorii artistice. De asemenea, vor fi prezenţi şi meşteri populari din Franţa, Italia şi Spania. La concursul de creaţie se pot înscrie doar creatori populari iar cele trei obiecte prezentate în concurs, care vor intra în patrimoniul Galeriei de Artă Populară Contemporană Horezu, să fie din producţia proprie. Concursul se va desfăşura pe două secţiuni adulţi (peste 25 de ani) şi tineri (15.25 ani).

Juriul concursului va fi compus din personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, specialişti etnografi, critici de artă, reprezentanţi ai instituţiilor organizatorice. Aprecierea obiectelor prezentate în concurs va avea va în vedere următoarele criterii: autenticitatea şi specificitatea stilistică, originalitatea şi măiestrie artistică, calitatea tehnică şi funcţionalitatea obiectelor.
Inaugurarea Târgului Ceramicii Populare Româneşti va avea loc sâmbătă, 7 iunie, ocazie cu care gazda manifestării, primarul Gheorghe Niţă va ţine un discurs despre importanţa evenimentului. Vor avea loc concerte de muzică populară, colocvii şi concursuri. „Povestea târgului de ceramică începe în vara anului 1971 pe malul bătrânului Alutus, atunci când organizatorii festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au avut harul să adauge la această sărbătoare a cântecului, jocului şi portului popular, sărbătoarea lutului, a lutului care prinde viaţă în mâinile fermecate ale meşterilor populari. Începând cu 1974, târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfăşoară – parcul de la Stejarii Seculari – oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre româneşti, maghiare şi săseşti, se realizează o foarte bună viziune de ansamblu a olăritului contemporan. Galeria de artă contemporană, ce funcţionează în sălile Casei de Cultură Constantin Brâncoveanu din Horezu, acumulează an de an recolta valorică, constituindu-se, asemenea târgului, într-o corabie salvatoare a unui meşteşug multimilenar”, spune primarul Gheorghe Niţă despre importanţa târgului „Cocoşul de Hurez”.  O.H.