„Îmi doresc să redau credibilitatea Poliţiei Vâlcea”

• interviu cu noul inspector şef al IPJ Vâlcea, Florian Marin

După o perioadă tulbure, dintre schimbarea lui Adrian Cazan din fruntea Poliţiei Vâlcea şi numirea noului inspector şef în persoana lui Florian Marin, lucrurile par a intra pe un făgaş normal la IPJ. Noul şef de la judeţ promite că va încerca să recredibilizeze instituţia ale cărei frâie tocmai le-a preluat şi, de ce nu, să schimbe, măcar în parte, mentalitatea poliţistului.

Cum a decurs examenul de admitere?

Este vorba de un proiect managerial care conţine obiectivele pe care vreau să le realizez pentru modernizarea IPJ Vâlcea şi ţintele cuantificabile pe care mi le propun pentru perioada următoare. Dacă erai declarat, urma un interviu structurat pe toată perioada muncii de poliţie. Am fost declarat admis în urma primei probe. A fost o probă grea pentru că îţi testa foarte mult capacitatea de sinteză şi având în vedere componenţa comisiei care era formată din profesionişti, nu puteai în nici un caz să vorbeşti pe lângă subiect. Am avut privilegiul să iau nota 8, cea mai mare notă din concurs, după care a urmat interviul pe problemele muncii de poliţie, care îţi testa modul de răspuns la problematica respectivă. S-a axat foarte mult pe partea practică. În final, am luat nota generală 8.

Domnule Florian Marin, ce proiecte aveţi, în calitate de inspector şef al IPJ? Ce vă propuneţi să schimbaţi în activitatea instituţiei?

Am câteva lucruri – proiectele generale şi particulare le voi prezenta la momentul oportun, într-o conferinţă de presă. Ca măsuri imediate, e vorba de schimbarea modului de comunicare în interiorul IPJ Vâlcea şi între conducerea IPJ şi structurile subordonate, pentru că ştiţi foarte bine că a fost o problemă cu Poliţia Municipiului anul trecut. Am în vedere o mai mare apropiere de comunitate şi de mass media. Cea mai grea misiune pe care aş putea să mi-o propun este de fapt schimbarea percepţiei populaţiei asupra serviciului poliţienesc pentru că am avut foarte mult de suferit din această cauză, şi mă refer aici la modul de intervenţie, la relaţia poliţist – cetăţean în diferite prilejuri. Nu în ultimul rând, mi-aş dori foarte mult să sporească sentimentul de siguranţă publică, printr-o altă modalitate de acţiune în stradă, printr-o percepţie mult mai activă, prin timp de reacţie mult mai ridicat şi prin modalităţi de acţiune vizibile, nu printr-o intervenţie dintr-aceasta care uneori era discutabilă şi nemulţumea cetăţeanul. Ăstea sunt primele măsuri pe care mi le propun. Aş vrea ca în relaţia cu mass media, periodic să vin şi să prezint şi nerealizările şi să explic şi de ce stau lucrurile aşa. Nu este o misiune uşoară, este foarte greu, dar asta este.

Aţi avut o serie de contacte cu activitatea de poliţie din alte ţări…

Aş vrea să continui, pentru că relaţia cu ţările din Uniunea Europeană este benefică pentru toată lumea. De pildă, în relaţia cu Grecia, ei erau foarte contrariaţi în legătură cu modul de acţiune al Poliţiei Rutiere. Pentru că deşi la noi s-ar putea spune că sunt destule probleme pe Poliţia Rutieră pe modul de intervenţie, pe parcări, în comparaţie cu problematica din Grecia, aici lucrurile sunt aproape rezolvate.

Aţi participat la mai multe cursuri de specializare în străinătate. Ce v-a impresionat cel mai mult din ceea ce aţi învăţat acolo?

Am descoperit că noi, poliţiştii din Europa de Est suntem foarte buni în a afirma foarte multe lucruri însă avem probleme în a le materializa. În ţările în care eu am fost, planificarea activităţii este foarte bună. Noi mai avem de învăţat. La noi este şi o anumită birocraţie şi cred că a sosit momentul ca ea să fie diminuată, pentru că avem foarte multe hârtii în condiţiile în care ar trebui să primeze partea practică. Poliţistul din UE are o deschidere foarte mare; se recunoaşte cu foarte mare nonşalanţă atunci când se greşeşte, se recunoaşte că nu s-au realizat anumite lucruri, iar comunitatea are încredere în poliţist chiar dacă nu i se rezolvă o anumită problemă, pentru că modalitatea de purtare a dialogului cu cetăţeanul este una oportună. Omul vede că poliţistul are deschidere spre a-i rezolva problema, pe când la noi chiar dacă se rezolvă anumite probleme, modalitatea de discuţie face ca oamenii să fie foarte nemulţumiţi.
Vizavi de cursuri, am absolvit cursurile Academiei Europene de Poliţie, patru module, în Marea Britanie, Franţa Suedia şi Olanda. A fost o experienţă extrem de interesantă pentru că acolo predominau workshop-urile, echipe mixte în care era ridicată o problemă şi fiecare venea cu o idee, din care rezulta un lucru foarte bun. Dacă se va ivi posibilitatea, voi mai participa la asemenea cursuri.

Ce aţi dori să implementaţi în IPJ din ceea ce aţi învăţat în străinătate?

O parte din lucruri nu pot fi implementate. Până când nu se schimbă mentalitatea globală a comunităţii din care faci parte nu poţi să implementezi, de pildă, stilul britanic. Acolo nu este nevoie de armament, pentru că mentalitatea omului de rând este aceea că în momentul în care loveşte un poliţist, de fapt comite o crimă. Aici, vedeţi care este mentalitatea. Însă anumite aspecte, pe vremea când am fost şeful Poliţiei Rutiere, am încercat să le pun în practică acolo. Am încercat o zonare a oraşului, pe mai multe schimburi, împărţire pe tronsoane, ceva din activitatea de afară. O parte au reuşit, altele nu şi-au dovedit viabilitatea dar cert este că atâta timp cât nu încerci să schimbi un lucru, nu vei vedea dacă se poate.

Care sunt diferenţele între poliţistul român şi cel occidental?

Nu e mare diferenţă. Am observat la un moment dat chiar un grad mai ridicat al poliţistului est-european, însă chestiunea care diferenţiază este modelitatea de comunicarea cu cetăţeanul. Probabil şi din cauza istoriei recente, am păstrat anumite apucături, pe când în democaţiile avansate, Poliţia a fost în slujba comunităţii de ani de zile şi evident că s-a păstrat şi spiritul comunitar iar poliţistul a fost văzut ca un membru în cadrul comunităţii. Ei au o pregătire mai avansată din punct de vedere tehnic, dar acest lucru este explicabil. Nu în ultimul rând, este autopercepţia vizavi de muncă. Uneori, această autopercepţie a unora dintre lucrătorii noştri de poliţie este dezamăgitoare, pe când la ei nu este nevoie de un control pentru ca poliţistul să-şi facă treaba. La noi este nevoie de control la control. 
Se vorbeşte despre faptul că veţi face şi anumite schimbări în instituţie, la nivel de personal.
Este prematur să vorbim despre schimări. Evident că vor fi şi măsuri nepopulare, dar ele vor fi îndreptate numai pentru eficientizarea activităţii Inspectoratului şi dacă asta presupune şi schimbare, o voi face.  

Cum veţi trata problema corupţiei? Se vorbeşte de multă vreme că nici IPJ Vâlcea nu este străin de acest flagel.

Nu este plăcut să discuţi despre un asemenea subiect, să te gândeşti că ai şi asemenea colegi. Din păcate, nu există pădure fără uscături şi atâta timp cât există nişte servicii specializate, normal că voi păstra legătura cu ele. Este de preferat să se ia măsuri faţă de o persoană, două, nouă care ar putea să umbrească activitatea unei instituţii decât să aibă de suferit sute de poliţişti.

Aşadar, vă doriţi credibilizarea instituţiei.

Îmi doresc recredibilizarea, pentru că la un moment dat instituţia a fost într-un regres de imagine. Va fi totuşi un proces de durată şi poate că nu voi prinde eu sfârşitul mandatului în care va fi o instituţie credibilă, dar cel puţin voi face câţiva paşi în domeniul recredibilizării instituţiei.
Octavian HERŢA
Eduard DULĂCIOIU