La biserica de la Urşani, liberalii comemorează 74 de ani de la moartea lui I.G. Duca

Sâmbătă, 29 decembrie, liberalii se reunesc la Biserica de la Urşani, lângă comuna Măldăreşti, pentru a comemora împlinirea a 74 de ani de la moartea marelui om politic I.G. Duca. În acest an, circa 100 de liberali vor fi prezenţi la comemorare, nefiind anunţată participarea vreunui reprezentant al conducerii centrale a PNL. Vor fi depuse coroane de flori la bustul lui I.G. Duca, după care vor avea loc slujba de pomenire şi parastasul – o întâlnire de suflet a liberalilor. I.G.Duca, om politic de o remarcabilă valoare, teoretician al liberalismului şi susţinător al ideii de progres, avea să cunoască una dintre cele mai spectaculoase şi meritate cariere politice: deputat în Parlament la 26 de ani, ministru la 38 de ani şi prim ministru la 54 de ani. Născut la 20 decembrie 1879 a absolvit studiile primare şi liceale la Bucureşti, iar între 1897-1902 a studiat la Paris, obtinând licenţa şi doctoratul în drept.

Anul 1907 coincide cu momentul intrării sale în viaţa politică în rândul Partidului Naţional Liberal, pe listele căruia candideaza pentru prima oară şi este şi ales ca deputat în Parlamentul României. Izbucnirea primului război mondial a marcat punctul de cotitură pentru activitatea politică a lui I.G.Duca, care devine ministru al Instrucţiunii Publice şi Culte, calitate care i-a permis să ia parte la negocierile privind Tratatul de Alianţă ce avea să fie semnat cu Antanta. După ce, la sfârşitul războiului, timp de un an a fost Ministru al Agriculturii, în 1922 PNL i-a încredinţat Ministerul Afacerilor Externe. După Instrucţiunile Publice şi Culte, Agricultură – Domenii, Externe, a devenit în 1927 titularul Ministerului de Interne, însă pentru scurt timp. Moartea lui Ionel Brătianu, la puţin timp după regele Ferdinand, a făcut ca PNL să-i încredinţeze preşedinţia lui Vintilă Brătianu într-un moment dificil, când liberalii îşi începeau o lungă şi grea perioadă de opoziţie. I.G.Duca este numit, dupa moartea lui Vintila Brătianu, la 14 noiembrie 1933, de către rege, şef al guvernului, în fapt, o răzbunare mascată. Prilejul nu a întârziat să apară. La 7 decembrie 1933, în şedinţa de Cabinet, majoritatea guvernanţilor, chemaţi să-şi dea votul pentru dizolvarea Mişcării Legionare, s-au opus. Procedura firească ar fi fost ca regele să semneze un decret regal de dizolvare, însă el a refuzat trecând această sarcină în competenţa lui I.G. Duca, în calitate de prim ministru. Prin acest răspuns negativ, regele a deviat furia Legiunii asupra lui Duca, care-l făcea răspunzător pentru toate hotărârile guvernului. În seara zilei de 29 decembrie 1933, pe când se întorcea de la Peleş, după o audienţă la rege, la ieşirea din gara Sinaia, I.G.Duca a fost asasinat de trei legionari. Respectându-i-se dorinţa testamentară şi, aşa cum reiese din registrul de la Cimitirul Belu, la 6 mai 1934, rămăşitele pământeşti au fost aduse în judeţul Vâlcea, aproape de Măldăreşti, la biserica de la Urşani, unde se odihnesc şi azi.   O.H.