Pericol de incendiu la Biblioteca Judeţeană

Aflând că articolul publicat în ediţia trecută a publicaţiei noastre, pe marginea unei scrisori de nemulţumire a unei părţi din salariaţii Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul la adresa directoarei Sandală Constantinescu a provocat supărarea acesteia, am mers la faţa locului pentru a face mai multă lumină în acest caz. Ca să fiu sincer, eram chiar dispus să-i acord un drept la replică doamnei directoare. Deşi mă aşteptam la o discuţie plictisitoare, am constatat cu uimire că vizita mea s-a soldat cu nişte informaţii extrem de utile. Dintre acestea, de departe cea mai interesantă este aceea că o parte a bibliotecii ar putea lua foc oricând. Informaţia este cât se poate de reală, mai ales că am auzit-o chiar din gura şefei instituţiei. Mai exact, este vorba despre Sala Universitarilor situată la etajul III al bibliotecii. Această sală este acoperită cu geamuri iar acestea sunt în pericol de autoaprindere.

Acest fapt a fost constatat şi de pompieri care au sosit la faţa locului pentru a evalua situaţia. Consiliul Judeţean a fost imediat încunoştiinţat, însă deocamdată nu a găsit nici o soluţie pentru rezolvarea situaţiei. Trebuie spus faptul că presa locală a criticat nu o dată modul în care au fost folosiţi banii destinaţi construirii bibliotecii. Sute de miliarde de lei au fost aruncate pe apa sâmbetei de fosta administraţie a judeţului, care a găsit de cuviinţă să ridice în buricul târgului o clădire megalomanică şi în bună parte, nefuncţională. La dezastru şi-a adus aportul şi fostul director, Dumitru Lazăr, care a comandat nişte rafturi destinate sutelor de mii de volume de carte, care în prezent s-au curbat. În loc să aleagă nişte rafturi metalice, aşa cum se obişnuieşte în toate bibliotecile din lume, genialul director a achiziţionat unele din lemn, greu de manipulat şi din caza cărora cărţile pot fi infestate cu ciuperci. O altă inepţie este aceea a fixării în podea a pieselor din mobilier. Din cauza acestei greşeli, mesele din sălile de lectură nu mai pot fi mişcate, făcând imposibilă montarea calculatoarelor. Ca să nu mai vorbim despre cele două garsoniere de la ultimul etaj, care nu prea au fost folosite până acum în sensul pentru care au fost proiectate, adică pentru găzduirea unor personalităţi culturale.
Printre schimbările de management făcute de Sanda Constantinescu imediat ce a fost instalată şefă la bibliotecă putem aminti: o nouă optică asupra schimbărilor care nu se văd, cum ar fi informatizarea; dotarea cu calculatoare, deschiderea unei a doua săli de împrumut pentru cititori, atitudinea faţă de salariaţi, modificarea organigramei.
Una din principalele nemulţumiri ale directoarei se referă la faptul că Lazăr a ratat programul de informatizare a bibliotecii. „Când am fost eu instalată în fruntea instituţiei, în octombrie 2006, doar 48% dintre cărţi erau introduse în calculator. Acum sunt 71% şi sper ca în primul trimestru din 2008 această activitate să se finalizeze. Una dintre primele măsuri pe care le-am luat atunci când am venit a fost să formez o echipă din cinci fete care să introducă datele în calculator. Partea proastă este că nu avem calculatoare performante. În prezent avem 30 de calculatoare, din care jumătate sunt hârburi şi trebuie scoase din uz. Probabil că în perioada următoare vor fi cumpărate 17-20 calculatoare”, ne-a declarat Sanda Constantinescu.