Coruptia continua sa colcaie în Primaria Râmnicului

Corupţia continuă să colcăie în Primăria Râmnicului

Că tot sunt la mare modă subiectele legate de abuzuri şi actele de corupţie din Primăria Râmnicului, haideţi să servim împreună şi vreo două-trei calupuri de informaţii cu privire nedreptăţile făcute de câţiva funcţionari pătaţi familiei Câţu, nemulţumită de modul cum au înţeles guvernanţii să rezolve problemele proprietăţii, prin reprezentanţii lor din teritoriu, dar şi de greutăţile pe care le-a întâmpinat pentru a pune în aplicare hotărârile definitive şi irevocabile pe care le-a câştigat. Câţu Vasile a fost proprietar al imobilului situat în Râmnicu Vâlcea, strada Argeş nr.13, compus din casă cu două camere, în suprafaţă de 48 mp, şi teren în suprafaţă de 250 mp. În 1976, comuniştii au confiscat abuziv această proprietate (la trei ani după aceea, Vasile Câţu a decedat, în urma unui infarct), iar la 26 iulie 1976 Biroul executiv al Consiliului Popular al Râmnicului a aprobat demolarea construcţiei. Prin decizia civilă nr. 740, din 24 iunie 2003, rămasă irevocabilă, Tribunalul Vâlcea a admis apelul declarat de reclamanţii Câţu V. Vasile,  Câţu Elena şi Câţu Maria Dora, moştenitori ai defunctului proprietar, în sensul că a admis acţiunea civilă introdusă de reclamanţi împotriva Municipiului Râmnicu Vâlcea şi a constatat nulitatea absolută a donaţiei concretizate prin cererea din 15 iulie 1976. Câţu Elena şi Câţu Vasile au notificat în temeiul articolului 21 din Legea nr. 10/2001 Prefectura Vâlcea şi Primăria Râmnicului, solicitând restituirea în natură a terenului şi acordarea de despăgubiri băneşti pentru casa demolată de comunişti. Cu adresa nr. 442, din 7.10.2003, Primăria Râmnicului a făcut ofertă notificatorilor constând în măsuri reparatorii în valoare de 986 milioane lei pentru teren, iar aceştia au depus la 23 octombrie 2003 opţiune pentru despăgubiri băneşti, la valoarea de circulaţie a terenului şi casei demolate, de altfel cum era şi just. După ce li s-a comunicat faptul că municipalitatea nu mai dispune de terenuri pentru restituiri în natură, la 26 februarie 2004, Câţu Vasile şi Câţu Elena au chemat în judecată Prefectura şi Primăria, solicitând măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri băneşti pentru teren şi construcţiile demolate, a căror valoare să fie stabilită prin expertiză de specialitate. La 23 martie 2004, primarul Râmnicului a emis dispoziţia nr. 1358, prin care a respins cererea de restituire în natură a terenului şi cererea de despăgubiri băneşti pentru construcţii, oferind notificatorilor, la alegere şi în valoare de 986 milioane lei pentru terenul nerestituibil în natură, titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital. În aprilie 2004, familia Câţu au chemat în judecată, alături de pârâtele iniţiale, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi APAPS Bucureşti. În luna octombrie a aceluiaşi an, primarul a emis dispoziţia 3092, prin care a acordat persoanelor îndreptăţite Câţu Vasile şi Câţu Elena, despăgubiri băneşti în sumă de doar 68 milioane lei, în echivalentul casei demolată. Tribunalul Vâlcea a pronunţat, în ianuarie 2005, o sentinţă civilă prin care a admis în parte acţiunea de introdusă şi precizată de familia Câţu în contradictoriu Primăria Râmnicului, obligând pârâta, Primăria Râmnicului, să emită dispoziţie de restituire prin echivalent bănesc în valoare de 1,684 milioane lei pentru terenul în suprafaţă de 250 mp şi în valoare de 703 milioane lei pentru casă, valori stabilite potrivit rapoartelor de expertiză efectuate în cauză. Apelul declarat de primărie şi primar a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Piteşti – Secţia Civilă. Bineînţeles că Primăria a făcut recurs, însă, şi de această dată a pierdut. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins – la data de 30 martie 2006 – ca nefondat recursul declarat de Primărie împotriva deciziei 349, în mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti. Cu toate acestea, nici până astăzi familia Câţu nu şi-a intrat în drepturi. Explicaţia se găseşte în spatele intereselor meschine ale unor funcţionari din Primărie, cum vom arăta în continuare. Dacă pentru familia Câţu încă din mandatul lui Traian Sabău s-a spus că nu mai există teren pentru restituirea în natură, cu stupefacţie, aflăm că, în anul 2005, în mod dubios, sunt împroprietărite câteva persoane chiar vizavi de fosta proprietate a familiei Câţu, mai exact pe terenul pe care astăzi se ridică falnic Mall-ul familiei Popescu. Printre împroprietăriţi, fireşte, Chiriţă Elena, juristă în Primăria Râmnicului, care îi vinde chiar în aceiaşi zi Societăţii Vipo Impex SRL, patronată de Viorel Popescu, Popescu Ghiulesn, Bojan Denise şi Bojan Felix. Jurista în cauză era chiar cea care „se ocupa” de aplicarea legilor proprietăţii şi reprezentarea instituţiei în instanţă. Cu alte cuvinte, funcţionarii din Primărie care se băteau în tot acest timp cu pumnii în piept că familia Câţu trebuie despăgubită conform Legii 247 / 2005, şi nu conform Legii 10 / 2001, cum era normal, aveau grijă ca prin afaficuri nedemne de nişte jurişti plătiţi din banii statului să-şi tragă terenuri în buricul târgului, în condiţiile în care pentru cei care solicitaseră înaintea lor şi chiar meritau nu era pe „stoc”. Dacă iniţial, am avut unele semne de întrebare în privinţa înverşunării cu care Primăria se opunea să pună în aplicare nu altceva decât deciziile definitive şi irevocabile ale celor mai mari instanţe din ţară, acum, lucrurile începeau să se limpezească. Însă, interesele funcţionarilor din Primăria Râmnicului şi afacerile lor îi costă greu pe toţi râmnicenii. De exemplu, având dreptatea în mână şi deciziile instanţelor judecătoreşti, dar nu şi bunăvoinţa autorităţilor de a aplica legea, familia Câţu a reuşit de curând să pună sechestru pe Casa Căsătoriilor din Râmnicu Vâlcea dar şi pe conturile Primăriei. Dar asta este o altă poveste, pe care v-o pregătim pentru o altă ediţie.