Acasă Alte sporturi Povestea incredibilă a lui Elvis Rădoi

Povestea incredibilă a lui Elvis Rădoi

5219
0

De la fotbal, la columbofilie„Eram preferatul lui Gicu Dobrin. În Franța, lumea mă striga Hagi. Și acum sunt rege, dar cu porumbeii”

Elvis Rădoi (36 de ani) este campion național în columbofilie, la cea mai grea probă, maraton extrem, pe distanța Donetsk – Rm. Vâlcea (1000 de km, parcursă de două ori). Porumbița care i-a adus faima în toată țara se numește Queen ”Regina”. Inclusiv Pro TV Și TVR i-au luat interviuri acestuia, iar, în perioada următoare, el va fi protagonistul emisiunii „România te iubesc”. Elvis s-a apucat de creșterea porumbeilor doar acum trei ani, dar, când era copil, a făcut fotbal. Și era atât de bun, încât toți îl adorau. 

La Pitești, Dobrin l-a fost selectat în TOP 23, din 2000 de fotbaliști din toată țara

A fost coleg de generație cu Raț, Bilașco, Maftei, Tănasă, câțiva dintre cei mai consacrați, care au trecut pe la FC Argeș. „În familia mea, fotbalul a fost pe primul loc. Am început acest sport la 6 ani, cu Emil Ciulei, apoi, la Nicolae Bugheanu, după care a ajuns la clasa sportivă de la Mecanic II, unde m-a antrenat Mihai Ceaușu. Prin gimnaziu, am mers la un turneu un Franța. Acolo, toată lumea era înnebunită după mine. Mă strigau toți Hagi. Am luat premiul pentru cel mai complet jucător, dintre fotbaliștii care proveneau din 16 țări. Și acum am medalia. Mă uit în fiecare zi la ea și suspin. Cine știe, poate aș fi ajuns și eu un nume, precum Mutu și alții. Pe clasa a VIII-a, am dat probe la Pitești, cu regretatul Nicolae Dobrin. Aproape 2000 de copii din toată țara au venit acolo. Doar eu și încă 22 am rămas, la final, în echipă. Vă dați seama! Asta înseamnă ceva. Am fost considerat cel mai mare talent. Eram chiar feblețea lui Nicolae Dobrin, care vedea în mine următorul număr 10 al naționalei”, a povestit Elvis Rădoi. 

Au urmat apoi ghinioane peste ghinioane

„Între timp, m-a chemat fratele meu, Dorin, acasă. Mi-a zis că mă ia la Extensiv Craiova, deși Nicolae Dobrin mă rugase să rămân la el. A fost prima mea mare greșeală. Pe-atunci, eu jucam la Electra, unde eram golgheter și a venit la Vâlcea Sorin Cârțu, chiar de la Craiova, să mă vadă special, la un meci din campionat, cu Forestierul Băbeni. Am bătut cu 3-1, iar eu am dat două goluri. A fost foarte încântat de mine, mai ales că eram mic. A zis să vin la Craiova, că o să am un viitor frumos. A urmat încă un meci, în campionat, cu Berbești. Și acum îmi aduc aminte. Parcă îmi vine să plâng. Mi-am rupt piciorul. Urma să mă duc la Craiova. A fost începutul dezastrului pentru mine. M-am operat la Pompiliu Popescu, unde m-a dus fratele meu. Am revenit după o perioadă pe teren și, ce credeți, chiar la primul meci, mi-am rupt celălalt picior. Nu-mi venea să cred. Încă visam că pot ajunge departe. Ăsta a fost sfârșitul meu în fotbal. Nu mai puteam juca acolo unde visam de mic”, a completat Rădoi.

Și-a cunoscut soția la o emisiune TV 

Timpul a trecut, Elvis a renunțat definitiv la fotbal, s-a căsătorit, iar, acum, are doi băieți. El nu mișcă în fața soției. Doar e multiplă campioană națională la karate și, de-a lungul carierei, a strâns peste 300 de medalii. „Mi-am cunoscut soția acum 16 ani, la o emisiune TV. M-am îndrăgostit imediat de ea. Fără a exagera, a fost cea mai mare karatistă a României în perioada respectivă. Are peste 100 de medalii de aur. În anul 2000, a luat distincția de cel mai bun sportiv al anului, chiar de la Gutău. Ce să mai, suntem amândoi campioni…”, a mai afirmat Rădoi.

„Cu porumbeii, am cunoscut o nouă iubire”

În urmă cu 3 ani, Elvis Rădoi s-a apucat de creșterea porumbeilor, pe care i-a înscris apoi în competiții. Rezultatele nu au întârziat să apară, astfel că, acum, are numeroase premii naționale, fiind chiar campion.  „Dacă te apuci să crești porumbei, nu ai cum să mai renunți. Este un microb mai ceva ca fotbalul. Este și un domeniu greu, în care investești mult, ca să ai rezultate. Pe parcurs însă, apar și satisfacțiile financiare, deoarece vinzi puii chiar și cu câteva sute de euro bucata. Asta doar să fie din părinți campioni, cum e la mine. Când ai porumbei și îi bagi în competiții, te gândești, în primul rând, să ajungă acasă, nu pe ce loc termină. Deși îi antrenezi mereu, au multe pericole pe parcurs: șoimii, ulii, stâlpii de curent, chiar și oamenii, care le pun capcane, pentru a-i captura. Nu vă mai spun că mulți sunt otrăviți. E greu când iubești mult un porumbel, investești în el și nu mai ajunge acasă. Cred că cele mai frumoase povești sunt cele ale columbofililor. Nu îți ajunge o zi, și asta doar să îți povestească un singur columbofil. E nebunie cu acest sport”, a mai spus Elvis Rădoi. 

* Lucian CORNECI