ÎNTÂMPLĂRI!?

OPINIA SPECTATORULUI

În 1969, pe celebrul stadion din Madrid, Santiago Bernabeu, în timpul unui joc de fotbal, pe fondul unui atac, jucătorul formaţiei vizitatoare, Pedro Zaballa , a observat că portarul advers este căzut la pamant, în imposibilitatea de a interveni. În loc să şuteze spre poarta goală cu şansa de a înscrie un gol norocos, dar important pentru echipa sa, fotbalistul a trimis mingea în aut, refuzând să se bucure de o oportunitate nesperată! Gestul său, admirabil, de altfel, a declanşat atunci interminabile polemici în presa sportivă spaniolă şi mondială! S-a pus problema valorii acestei atitudini nemaiîntalnite până atunci. Foarte mulţi au susţinut că gestul a păgubit practic echipa din care făcea parte Zaballa. Una e să respecţi regulile şi alta să fii generos, s-a spus. Ei bine, s-a creat astfel un precedent şi de atunci, biruinţa sportivă coroborată cu fair-play a căpătat o altă valoare.
În 1981, în campionatul german de fotbal s-a petrecut o fază cel puţin curioasă. Un jucător i-a semnalat arbitrului că un gol înscris de el nu este valabil (!) pentru că mingea pe care a şutat-o a intrat în poartă prin plasa laterală! Oficialul i-a dat… satisfacţie, dar de a doua zi presa sportivă s-a împărţit în două, unii susţinând că jucătorul este erou, iar alţii că a avut o comportare… neprofesionistă!?
În fiecare an, mass-media sportivă recompensează gesturile remarcabile care fac cinste sportului, dar puţină lume ştie că în mai multe ţări din lume se sancţionează, printr-o publicitate accentuată, manifestările nesportive cele mai frapante, care aduc prejudicii de imagine mişcării sportive. Asta, pentru că suntem conştienţi că o victorie se făureşte în ani de muncă, iar un nume consacrat, de asemenea. Numai că un singur gest nepotrivit le poate nărui într-o clipă, pentru totdeauna. Victoria este o plenitudine sufletească pe care o trăiesc adevărat numai cei care s-au străduit pentru ea, dar cu atât mai laudabilă cu cât este obţinută sub auspiciile fair-play-ului.

• Iulian VERNESCU