Fotbalul din Govora e pe drumul cel bun

SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

Chiar dacă unii contestă calităţile de antrenor ale domnului Mihai Ciobanu (preşedintele clubului FC Govora), eu zic că acesta compensează prin ataşamentul său faţă de gruparea locală de fotbal. Iar implicarea sa activă în tot ceea ce înseamnă sportul-rege din staţiune este evidentă: se ocupă de spălarea echipamentelor de joc, care sunt transportate cu maşina personală la Hotel Oltenia (unde, de asemenea, a găsit înţelegere şi sprijin), pentru ca în plus să-şi arate disponibilitatea şi de a mai pune uneori şi plasele la porţi, precum şi de a trasa terenul înainte de meciuri, etc. O fi mult, o fi puţin!? Eu zic totuşi că acest om merită toate aprecierile pentru că alocă timpul său liber echipei de fotbal, fără a avea însă niciun avantaj material. Toţi vorbesc pe la colţuri, dar, când sunt solicitaţi să facă ceva pentru echipă, dau bir cu fugiţii.
Sunt probleme, uneori chiar şi cu asigurarea asistenţei medicale, cu toate că ne aflăm într-o staţiune. Vor să vină numai dacă sunt plătiţi „ca la betoane”, vorba unui suporter mai glumeţ ce duce dorul lui nea Ion, care de 30 de ani se află în slujba echipei. „Ne distram copios, deoarece avea în dotare o trusă medicală «cu de toate»: un bidon cu apă şi un spray, obiecte care aveau alte întrebuinţări, nicidecum pentru un sportiv accidentat. Totuşi, fotbalistul era tratat pe loc cu acea soluţie «miraculoasă», brevetată de nea Ion. Ca bonus, primeai şi un masaj dur, iar dacă nu te ridicai de jos – te resuscita cu o ploaie mică, revărsată din bidonaş” – îşi aduce aminte acelaşi microbist.

FC Govora poate face saltul în Liga a IV-a

Trecând la lucruri mai serioase, constatăm că pentru nivelul Ligii a V-a echipa govoreană se prezintă mai bine decât în sezonul trecut. Ne delectăm astăzi cu jucători care odată făceau furori la Sănătatea Govora (Liga a IV-a): fraţii Ilie şi Mihai Buga, Lucian Preoteasa (o vreme a jucat şi pe la FC Oltchim), Ion Bârlogeanu, Marica, Chelcea, Ovidiu Răbuga (care menţine şi disciplina la echipă, deşi înainte era el însuşi un adevărat „vulcan” în teren) şi acest Dragoş Nistor – un vârf percutant adus de la Buneşti. Având în vedere că avem de-a face cu jucători mai temperamentali, sperăm ca şi disciplina să primeze în cadrul echipei. Cu acest lot se poate promova în Liga a IV-a, dacă jucătorii vor rămâne în aceeaşi formulă până la sfârşitul campionatului.
În plus, şi din punct de vedere organizatoric, se vede că se vrea ceva: clădirea în care se dezechipau jucătorii a fost acoperită cu tablă, iar drumul de acces către baza sportivă a fost amenajat ca la carte. Domnul primar Mateescu scoate deseori bani din buzunar pentru a plăti arbitrajul. Dacă jucătorii ar beneficia şi ei de o masă la sfârşitul jocurilor, parcă alta ar fi atmosfera! Eu cred că se poate asigura acest lucru, deoarece cei doi directori ai societăţilor comerciale de referinţă din staţiune (SIND Oltenia – domnul Oteşanu, SC Băile Govora SA – domnul Handolescu) respectă mişcarea sportivă şi chiar au sponsorizat echipa în vremurile bune. Nu exagerez dacă spun că au fost jucători accidentaţi care au primit OK-ul din partea directorilor pentru a se recupera în bazele lor de tratament. Alţii ar da bani grei să aibă oameni pricepuţi în domeniu, precum e Florin Pojoga la Băile Govora (un specialist adevărat în fizioterapie) sau un Gheorghe Furtună – profesor în staţiunea Căciulata – recunoscut în toată ţara pentru recuperarea sportivilor accidentaţi. Aceştia sunt oameni care trebuie apreciaţi în aceste vremuri tulburi, unde răutatea este la loc de cinste. Să fim bucuroşi că avem un Hotel Oltenia, o bază de tratament şi recuperare cu adevărat performantă şi specialişti pe măsură.

Centrul de copii şi juniori al CSM-ul se zbate într-o sărăcie lucie

Mă rezum să spun doar atât: la câte energie şi pasiune pun jucătorii şi antrenorul republicanilor A de la CSM Rm. Vâlcea, Cristi Lazăr, în meciurile disputate în campionat, parcă ar merita mai multă atenţie din partea celui care administrează sau conduce clubul acum – domnul Cătălin Rufu. Bănuiesc că dânsul este foarte bine intenţionat şi o să aibă grijă inclusiv de centrul de copii şi juniori, pentru că altfel se va alege praful!
Domnule Rufu, avem antrenori foarte valoroşi la acest centru, precum şi câţiva copii valoroşi care merită şi ei un pacheţel cu mâncare în deplasări, o apă minerală. Avem 7-8 părinţi care susţin trupa de juniori cu tot ce pot, dar echipa fanion a judeţului merită mai multă atenţie (şi aici mă refer la toate grupele juvenile). Mă întreb ce se va întâmpla când echipele de juniori republicani nu vor mai fi sprijinite de părinţi pentru a le asigura un minimum de condiţii: un pachet de mâncare, o apă minerală, chiar şi un cadru medical plătit acum de părinţi (doar vedem de cât de multe accidentări avem parte, iar copiii sunt lăsaţi de izbelişte). Familiile Popa, Mosor, Zbârnea, Stănică, Cornea, Ionescu şi Batâr (şi aici mă refer la soţi şi soţii) sunt mereu aproape de copii care ne reprezintă judeţul cu mândrie. Şi doamna Sidonia Iancu de la Vâlcea 1, împreună cu soţul său, sunt mereu atenţi la nevoile celor mici. TOŢI ACEŞTIA MERITĂ RESPECTUL NOSTRU!
Ar fi bine ca Primăria Râmnicului şi Consiliul Judeţean să se implice mai în sprijinirea acestor copii, pentru că altfel o să ajungem precum cei de la Petroşani, care, cu toate eforturile părinţilor (care susţineau grupele de juniori), au capotat! Ştim, situaţia este grea, dar am ajuns într-un moment penibil, când centrul de copii şi juniori din Zăvoi este tratat execrabil. Antrenorii supravieţuiesc cu un salariu de mizerie, dar ei vin totuşi la antrenamente şi la meciuri ca nişte profesionişti adevăraţi. Până când, nu se ştie! Până acum, CSM-ul a pierdut numai un singur antrenor foarte valoros, Emil Popescu. Norocul e că a rămas tot în judeţul Vâlcea, la Hidroelectra. Din păcate, cârcotaşii s-au bucurat că au scăpat de un om cu personalitate şi care nu avea pretenţii exagerate, decât conform pregătirii sale profesionale.

Dănuţ OMEAG