Atletul vâlcean Rareş Toader, la primul concurs după două luni de inactivitate

La finele acestei săptămâni, mai exact sâmbătă, 22 august şi duminică, 23 august, la Cluj-Napoca vor avea loc Campionatele Internaţionale ale României ”Iolanda Balaş Soter”. La acest concurs va fi prezent şi aruncătorul de greutate vâlcean, Rareş Toader. În ultimele două luni, acesta nu a putut bifa nicio acţiune, fiind în izolare şi accidentat. A avut o problemă la gleznă şi a fost nevoit să facă o pauză. Rareş Toader şi-a anunţat participarea la Campionatele Internaţionale ale României pe o pagină de socializare, precizând, totodată, că va încerca să-şi apere titlul cucerit anul trecut la acest concurs.

Campionatele Internaţionale ale României, un eveniment de tradiţie, care datează din 1948

Federaţia Română de Atletism, a expus o parte din istoria întrecerii care va avea loc în week-end.
”În acest an, Campionatele Internaţionale de Atletism ale României ajung la ediţia cu numărul 65. Cluj Arena va găzdui competiţia în perioada 22-23 august 2020, dar până la primul start să aruncăm un ochi pe istoricul acestei superbe întreceri.
În zilele de 25 şi 26 septembrie 1948, pe Stadionul „Republicii” din Bucureşti (reinaugurat cu acest prilej după distrugerile bombardamentelor din cel de al doilea război mondial), s-a desfăşurat prima ediţie a competiţiei, sub titulatura Campionatele Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române. Au fost programate 27 probe (19 la masculin şi opt la feminin), la care au luat parte sportivi din patru ţări (Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, România). Printre aceştia, s-au aflat Olga Gyarmati, Imre Nemeth (ambii din Ungaria) şi Emil Zatopek (Cehoslovacia), cei care câştigaseră titlurile olimpice la săritura în lungime, aruncarea ciocanului, respectiv, 10000 m, la Londra, cu numai câteva săptămâni în urmă. Întrecerile s-au disputat anual, cu opt excepţii: 1959, 1964, 1965, 1966, 1973, 1974, 1975 şi 1981.

Cele 64 de ediţii desfăşurate până în prezent au fost găzduite de cinci localităţi, Bucureşti (54), patru la Cluj (2014, 2017, 2018, 2019), trei la Piteşti (1989, 2015, 2016), două la Constanţa (2010, 2011) şi una la Poiana Braşov (1968), urmând ca în acest an oraşul de pe Someşul Mic să se regăsească iarăşi pe harta marilor întreceri atletice.

Gazdele propriu-zise au fost şapte stadioane: „Republicii” din Bucureşti (de 25 de ori), „23 August” – ulterior „Naţional” şi apoi „Lia Manoliu” din Bucureşti (de 22 de ori), actualmente Arena Naţională nemaifiind dotată cu pistă; „Dinamo” Bucureşti (de şapte ori), „Cluj Arena” (de patru ori), „1 Mai” – actual Nicolae Dobrin din Piteşti (de trei ori), „Farul” din Constanţa (de două ori), “Poiana” din Poiana Braşov, o singură dată. În decursul anilor, la întreceri au luat parte atleţi şi atlete din 61 de ţări, reprezentante ale tuturor continentelor lumii. Cele mai multe naţiuni (câte 22), au participat la ediţiile din 1968 şi 1969. În anul 1956, au concurat sportivi din 21 de ţări, iar în 1957 şi 1963 din câte 20. Ediţiile cu participările cele mai restrânse au fost în anii 2009, 2010 (două ţǎri), 1952 (trei ţări), 1948 şi 1993 (ambele cu patru ţări) şi 1949 (cinci ţări).

Cele mai multe participări (64, deci „integral”) au fost înregistrate, normal, de către ţara noastră. Urmează Ungaria (39 participări), Bulgaria (37), R.D. Germană (30), Turcia (27), Polonia (25), Cehoslovacia, Iugoslavia şi Grecia (fiecare cu 24), U.R.S.S. (21), Cuba (20), Republica Moldova (20) etc. Un număr de 20 ţări (R.P.D. Coreeană, SUA, Italia, Chile, Jamaica, Libia, Macedonia, Mexic, Mongolia, Marea Britanie, Belgia, Senegal, Siria, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Tunisia, Egipt, Venezuela, Qatar) au participat la câte o singură ediţie a „Internaţionalelor” României. De-a lungul anilor, întrecerile s-au disputat la un număr de 51 probe (25 la bărbaţi şi 26 la femei). Nu au lipsit din programul întrecerilor de la nici una dintre cele 64 de ediţii desfăşurate până în prezent, următoarele opt probe: 110 mg, 400 mg, săritura în înălţime, aruncarea suliţei (bărbaţi) şi 800 m, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliţei (femei).

Întrecerile diferitelor ediţii ale „Internaţionalelor” României au fost onorate de prezenţa a numeroase nume mari, adevăraţi „monştrii sacri” ai atletismului mondial. Între aceştia, s-au aflat 22 de campioni olimpici, 34 de campioni europeni, 35 de recordmani mondiali, din rândurile cărora menţionăm : Vladimir Kuţ, Galina Zâbina, Nina Ponomareva, Elvira Ozolina (U.R.S.S.), Emil Zatopek, Dana Zatopkova, Helena Fibingerova (Cehoslovacia), Parry O’Brien, Ira Murchison, Willie Williams, Bob Gutowski (S.U.A.), Imre Nemeth, Joszef Csermak, Gyula Zsivotsky, Olga Gyarmati (Ungaria), Adolfo Consolini, Guiseppe Dordoni (Italia), Ulrike Meyfarth (R.F.G.), Janusz Sidlo (Polonia) etc.

În acelaşi timp, întrecerea a constituit şi o adevărată „rampă de lansare”, mulţi dintre competitori devenind ulterior „nume sonore” pe mapamond. Astfel, 27 de atleţi şi atlete au devenit, după participarea lor la „Internaţionalele” ţării noastre, campioni olmpici. Dintre cei care s-au prezentat la aceste întreceri, mai mult sau mai puţin ca „iluştrii necunoscuţi” şi care au devenit, ulterior, lideri în competiţia guvernată de cele cinci cercuri îngemănate, menţionăm pe: Gaston Roelants (Belgia), Piotr Bolotnikov, Viktor Ţâbulenko (U.R.S.S.), David Hemery (Marea Britanie), Mahommed Gammoudi (Tunisia), Ludwik Danek (Cehoslovacia), Klaus Wolfermann (R.F.Germania), Bill Toomey (S.U.A.), Alberto Juantorena, Maria Caridad Colon (Cuba), Ivanka Hristova (Bulgaria), Karin Balzer, Angela Voigt, Evelyn Schlaak (R.D.Germania) etc.