Ovidiu Crăpătureanu, un baron local în fruntea RAR (II): Afacerea TRANSVIL

Continuăm şi în această ediţie seria dezvăluirilor despre afaficurile în care a fost şi este implicat Ovidiu Crăpătureanu, fost şef al Autorităţii Rutiere Române, filiala Vâlcea, în prezent mare şef al Registrului Auto Român, prin grija ministrului Transporturilor, liberalul Ludovic Orban. Nu e nici un secret în ceea ce priveşte modul în care Crăpătureanu a fost numit şef la RAR; apartenţa sa la PNL, prietenia cu şeful organizaţiei judeţene a acestui partid, Emilian Frâncu, sistemul relaţional bine pus la punct, interesele partinice l-au propulsat pe Ovidiu Crăpătureanu în vârful administraţiei româneşti. Omul este de multă vreme milionar în euro iar acest lucru a avut importanţa sa în ecuaţia promovării sale. Însă cum a reuşit Ovidiu Crăpătureanu să deţină o avere de invidiat? Foarte simplu.

 A profitat de anumite contexte, de oameni, de relaţii. A ajuns chiar până acolo încât să o pună pe mama sa, acum în vârstă de 73 de ani, administrator la o firmă care se ocupă cu vânzarea de combustibili. Vă daţi seama, dragi cititori, ce femeie activă este mama domnului Crăpătureanu, la cei 73 de ani ai săi? În orice caz, unul dintre cele mai importante tunuri date de familia Crăpătureanu este acela numit „Afacerea Transvil”. Firma Transvil SA Vâlcea deţine peste 30 de camioane, mai multe clădiri şi circa 5 hectare de teren într-o zonă foarte bună din Râmnic. De ani de zile, între patronii acestei firme (membrii familiei Crăpătureanu) şi acţionarii minoritari (persoane fizice, foşti şi actuali salariaţi) se dau lupte grele. Procese peste procese, acuzaţii, un adevărat scandal care pare să nu se mai termine. Totul a început în momentul privatizării Transvil. În 1996 se înfiinţa Asociaţia Transvil Rm. Vâlcea, asociaţia prin intrmediul căreia membrii ei (salariaţi ai societăţii) au cumpărat de la FPS circa 40% din acţiunile societăţii Transvil SA, mai exact toate acţiunile scoase la mezat, la un preţ de 5,4 dolari pe acţiune.
După circa 10 luni de la privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), fără a recunoaşte dreptul de preferinţă al salariaţilor în vederea cumpărării restul de acţiuni deţinute la Transvil, circa 30%. Acestea au fost vândute către SIF Craiova, acesta devenind acţionarul majoritar la Transvil, cu 44,4%. După puţin timp, SIF Craiova vinde pachetul de acţiuni unei firme din Vâlcea, SC Pendco SRL, controlată de fraţii Ovidiu şi Paul Crăpătureanu. Nemulţumirea salariaţilor a atins apogeul, aceştia realizând de-abia acum ce se întâmplă cu adevărat. Mai exact, în acest moment salariaţii pierd total controlul asupra societăţii. SC Pendco SRL a cumpărat în continuare acţiuni, ajungând la 49,2% iar prin afini în grad prohibit de lege a ajuns să controleze 51% din acţiunile SC Transvil SA. Până la urmă, s-a ajuns la 67,25% din acţiuni, printr-o majorare de capital cu cântec. Operaţiunea de compensare cu SIF Craiova manevrată prin FPS a fost extrem de ciudată, mai ales că FPS a cedat acţiunile deţinute la Transvil SA (acţiuni cotate pe piaţă şi care s-au vândut profitabil) şi a preluat acţiuni de la SC Comtrans SA Râmnicu Vâlcea (societate cu acelaşi obiect de activitate, afaltă în aceeaşi incintă cu Transvil SA dar cu rezultate finaciare negative), acţiuni care nu erau cotate pe piaţa RASDAQ, nefiind atractive pentru investitori, şi care au fost vândute după mulţi ani la preţuri derizorii, FPS nereuşind să recupereze nici măcar creditele de modernizare acordate, în cuantum de 600 milioane lei.
Potrivit unei sesizări adresate preşedintelui României în numele unui grup de foşti salariaţi ai Transvil, de către Cornel Gherman, acţionar şi fost director al Transvil, acţiunile deţinute de salariaţi nu numai că nu au adus nici un beneficiu acestora, dar au constituit chiar un obstacol în a avea locuri de muncă. Astfel, toţi salariaţii care au refuzat să-şi vândă acţiunile la preţul derizoriu impus, de 20.250 lei/acţiunem echivalând cu 0,63 dolari pe acţiune, în condiţiile în care cumpărarea de la FPS s-a făcut la un preţ echivalent de 4,4 dolari pe acţiune, au fost schimbaţi din funcţie sau li s-a desfăcut contractul de muncă pentru diverse învinuiri şi pentru aşa-zise prejudicii, sumele pretinse fiind cuprinse între 130 şi 160 milioane lei. Hăituirea salariaţilor a mers până acolo încât majoritatea acestor oameni nu şi-au mai putut găsi loc de muncă în judeţ, fiind nevoiţi să plece în străinătate sau să se angajeze în judeţul Argeş, din cauza mâinii lungi a mafiei locale. „Ne întrebăm ce a câştigat statul prin această privatizare, înşelând salariaţii, care nu au beneficiat de nici un sprijin financiar, plătind acţiunile cu credite bancare, fără a încărca costurile firmei cu prime şi fără a beneficia de dividende. Practic, întreaga activitate a firmei a fost orientată către dezvoltare, fiind achiziţionate mijloace de transport competitive Euro 2 şi 3. La final, după un efort considerabil al salariaţilor, constatăm că am investit degeaba timp, muncă şi bani, pierzând întâi controlul asupra firmei iar mai târziu locurile de muncă şi banii investiţi. Administratorii actuali ai SC Transvil SA, numiţi de firma Pendco SRL, au deturnat activitatea firmei, realizând un transfer direct de profit, de la SA, la SRL. Volumul afacerilor directe derulate între Transvil şi Pendco depăşeşte cu mult cifra de 50.000 euro în echivalent, fără să fie respectate cerinţele legale prevăzute de legea 425/2003. Tot ei au intrumentat şi modificările de capital la Transvil SA, întâi majorând capitalul prin aport în creanţe (în favoarea SC Pendco SRL care îşi creşte deţinerile la 67% fără să acorde dreptul de preferinţă celorlalţi acţionari conform legii 31/1990 şi fără prima de emisiune rezultată din reevaluarea activului net pe acţiune şi stabilită de legea 525/2003) şi apoi reducând capitalul cu valoarea pierderilor financiare – din care majoritatea sunt provizioane, deci cheltuieli contabilizate în avans (înregistrând valoarea pe acţiune la 1.000 lei şi stabilind capitalul la nici echivalentul a 10.000 euro, când patrimoniul estimat al firmei se ridică la circa 2 milioane de euro). Toate aceste inginerii financiare au ca scop descurajarea acţionarilor existenţi şi scăderea preţului acţiunilor astfel încât SC Pendco SRL să poată prelua acţiunile persoanelor fizice la preţuri de nimic”, se arată în sesizare. Administratorii au interzis accesul în societate altor persoane decât salariaţii, pentru ca acţionarii să nu poată exercita nici un control asupra Transvil. Un episod interesant s-a păetrecut în data de 17 octombrie 2003, când patru foşti salariaţi s-au prezentat la Transvil pentru a-şi plăti ratele scadente aferente acţiunilor cumpărate prin asociaţie dar au fost puşi în imosibilitatea de a plăti şi au fost scoşi din unitate cu dubele poliţiei după ce au fost amendaţi pentru tulburarea liniştii publice. Nici cenzorii nu pot face verificări, întrucât sunt numiţi de acţionarul majoritar. Toate aceste aspecte au fost sesizate instituţiilor statului, care însă au preferat să închidă ochii sau să spună că operaţiunile sunt cât se poate de legale. Toate abuzurile semnalate au rămas nesancţionate datorită poziţiei şi influenţelor exercitate de firma Pendco şi familia Crăpătureanu. Oficial, asociat unic şi administrator în firmă este Lidia Crăpătureanu, de 73 de ani. Practic, toată afacerea este controlată de fiul acesteia, Ovidiu Crăpătureanu, mare mahăr la RAR. Pentru deruta adversarului, în toate documentele figurează ca reprezentant al firmei Pendco, Paul Crăpătureanu, cel de-al doilea fiu, de profesie medic.
Octavian HERŢA