Prima „operaţie” estetică în Drăgăşani

• Primarul Cristian Nedelcu se va inspira din câteva „facelift-uri” ale oraşului Sibiu

Înaintea sărbătorilor de Paşti, Cristian Nedelcu şi Ion Stănescu, primarii localităţilor Drăgăşani şi Suteşti, şi-au luat un scurt concediu pentru a merge în China, unde, timp de opt zile, au vizitat mai multe unităţi economice strategice şi au încercat să înveţe ceva din experienţa întreprinzătorilor şi demnitarilor de acolo. Cei doi social-democraţi au fost însoţiţi de ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, de câţiva secretari de stat, oameni de afaceri şi de ambasadorul României la Beijing. La întoarcerea în ţară, edilul din Drăgăşani ne-a oferit câteva detalii legate de această călătorie, dar şi de cele mai importante dintre proiectele sale de viitor.

– Domnule primar, cum a decurs vizita în China?
Destul de bine. Am fost invitaţi în calitate de oameni de afaceri, dar ne-a interesat în special modul în care se face la ei administraţie, cum se construieşte şi se dezvoltă comunităţile locale. Am mai fost plecat peste hotare, în misiuni economice, şi de fiecare dată am avut câte ceva de învăţat. Când lucram la Finca, am participat la astfel de misiuni în Grecia, Cehia şi am vizitat tot felul de târguri şi expoziţii. Mai târziu, mi-am făcut o firmă pe care am construit-o de la zero şi am încercat să o dezvolt văzând şi ceea ce se întâmplă în afară. Sunt nişte experienţe care îmi prind bine acum şi în calitate de primar. Pentru că, obişnuindu-mă să gestionez cât mai eficient resursele, acum, cu visteria municipiului Drăgăşani procedez la fel. Şi, cum spuneam şi cu alt prilej, mă zbat să strâng robinetul la maxim. Când voi pleca de la primărie, vreau să rămână foarte multe lucruri bune în urma mea, lucruri concrete, vizibile, palpabile, iar oamenii să mă aprecieze după fapte. Asta, evident, în momentul în care mă voi întoarce la firma mea, să continui ceea ce am început înainte de a fi ales primar. Cu siguranţă n-o să mă vedeţi rugând în stânga şi-n dreapta să mi se dea funcţii, ştiu eu, pe la învăţământ sau prin alte părţi, aşa, cu capul plecat, cum fac alţii. Nu, am ce face şi mă voi întoarce de unde am plecat. Spun asta pentru că am auzit tot felul de zvonuri, că aş fi fost luat de pe drumuri şi pus apoi primar. Fals! Provin din mediul de afaceri, aveam o firmă cu peste o sută de mii de euro profit pe an, activitatea acesteia desfăşurându-se cinstit şi corect. Deci, fără şmecherii politice, aranjamente de culise şi giumbuşlucuri. (…) Asta ca să le răspund şi celor care am auzit că-şi făceau griji în legătură cu ce voi face eu peste vreo trei ani. Să stea ei liniştiţi, pentru că am ce face!

– Să înţeleg că aveţi colegi de partid care vă poartă sâmbetele încă de pe acum, din primul an de mandat, pentru că le încurcaţi afacerile?
Este posibil. (…) Aşa am şi eu semnale. S-ar putea, însă, să le stric de tot planurile şi să stau la primărie mai mult decât poate că şi-ar dori unii dintre ei. S-ar putea să candidez şi pentru un al doilea mandat, dacă voi considera, la momentul potrivit, că lumea doreşte să fiu în continuare primar. Asta spre dezamăgirea unora care, în continuu, îmi reproşează că nu-i las să fure şi să-şi facă de cap. Ori, ei trebuie să înţeleagă că ceea ce s-a întâmplat în trecut nu trebuie să se mai întâmple. La Drăgăşani, s-a furat destul, iar această practică trebuie eradicată total! De preferat ar fi ca tuturor să le intre bine în cap acest lucru, indiferent ce formaţiune politică slujesc.

– Au o problemă şi cu firma pe care o patronaţi sau doar cu dumneavoastră?
 Cu firma nu văd ce ar putea avea cineva. În afară de formarea profesională, SC DBC SRL activează şi în domeniul IT, deci nu construieşte, nu pune termopane, nu asfaltează şi nu are afaceri cu primăria. (…) Vreau să vă spun că am terminat facultatea la automatică, în Bucureşti. Deci, de profesie, sunt inginer pe soft. Într-adevăr, mulţi se întrebau cum am făcut bani. În anii 1995-1996, când puţini se ocupau de aşa ceva, eu realizam soft-uri şi aveam relaţii de afaceri cu firme importante din Mangalia, Reghin sau din alte părţi ale ţării.

– Apropo de asta, spuneaţi că, în China, aţi fost invitat în calitate de om de afaceri, dar nicio secundă nu aţi ieşit din pielea de primar, gândindu-vă tot timpul ce aţi putea copia sau aduce de la ei. Aţi încheiat vreun deal cu cineva de acolo sau aţi convins investitori să vină la Drăgăşani?
Nu, n-am făcut niciun contract, dar am intrat în contact cu foarte mulţi oameni. Din România, au venit agenţi economici din diverse domenii de activitate: energie, construcţii. (…) Nu mă aşteptam ca, imediat, să conving un investitor să deschidă o afacere la Drăgăşani, dar voi continua să ţin legătura cu cei interesaţi să se dezvolte, creându-şi puncte de lucru în zona de sud a judeţului Vâlcea. Le-am prezentat avantajele, iar unii dintre cei cu care am purtat discuţii, şi mă refer în special la reprezentanţii unor companii care nu au structuri în România, păreau deschişi la propunerea mea. În timp, eu sper să apară şi ceva concret. Aţi văzut, de exemplu, cum la Suteşti primarul Ion Stănescu a reuşit să aducă acel investitor indian. Acum, e în tratative cu un pakistanez, pornind de la simple discuţii, cum am avut acum şi eu. Până la urmă, unul cât de cât puternic dacă reuşeşti să aduci, e suficient.

– Pentru că am ajuns cu discuţia la investiţii, v-aş ruga să vă referiţi şi la una dintre problemele nu tocmai uşoare ale comunităţii dumneavoastră, cea a deşeurilor, care trebuie rezolvată rapid. În vară, se va închide groapa de gunoi din Drăgăşani şi încă nu se ştie ce urmează după aceea. Un alt primar, cel de la Roeşti, a făcut şi el o vizită în străinătate, special pentru a vedea cum au reuşit alţii să rezolve o situaţie similară, în contextul recomandărilor UE privind condiţiile de protecţie a mediului.
Înainte de toate, vreau să vă spun că, de curând, la Drăgăşani, s-a încheiat un proiect pe Programul Phare 2004, legat de gestionarea deşeurilor. Lucrările au fost realizate de firma Vicexpert, căreia i-am mai refuzat eu unele devize, am mai pus-o să refacă anumite situaţii, dar într-un final totul a ieşit foarte bine. Gunoiul va intra în staţia recent finalizată, se va cântări, apoi va fi preluat de o bandă, unde va fi selectat categorii: fier, plastic, hârtie, sticlă şi deşeuri biodegradabile. După selectare, va fi compactat şi introdus în containere speciale, care, mai departe, vor fi transportate la gropile ecologice sau fabricile de gunoi din apropiere. O astfel de fabrică se face la Roeşti, după cum ştiţi, printr-un proiect realizat de Consiliul Judeţean. O groapă ecologică de gunoi, iarăşi, am înţeles că vrea să facă şi primarul Mircia Gutău, la Feţeni. La Drăgăşani, există o groapă de gunoi, dar nu ecologică şi urmează să fie închisă pe 16 iulie. De a doua zi, firma Urban, cu care avem contract, va trebui să ducă gunoiul colectat din Drăgăşani în altă parte şi cred că va alege una dintre cele două locaţii menţionate. După ce, desigur, acesta va trece prin staţia de pretratare şi o parte din el va fi selectat. Mai e un depozit de gunoi la Horezu, privat, acesta având autorizaţie de funcţionare până în 2017, dar distanţa este mai mare şi implică nişte costuri suplimentare. În plus faţă de transportul mai scump, costă şi depozitarea destul de mult. Groapa de la Drăgăşani, de fapt rampa ar fi mai corect spus, va trebui închisă şi avem în vedere realizarea unui proiect de ecologizare a zonei respective, în suprafaţă de aproximativ trei hectare şi jumătate. E vorba şi aici de costuri foarte mari, câteva miliarde bune, pe care primăria nu le are în acest moment. În prezent, suntem în faza de realizare a proiectului tehnic. Însă, în decurs de câţiva ani, cu siguranţă că până la finalul mandatului meu, această problemă va fi rezolvată.    

– Un alt subiect îndelung tratat este cel legat de execuţia lucrărilor la centura ocolitoare a oraşului. În final, se presupune că licitaţia ar fi fost câştigată de firma Vicexpert, la un preţ considerat „derizoriu” de alţi constructori, care-şi ridică numeroase semne de întrebare. Dumneavoastră cum priviţi lucrurile?
Şi eu cred că centura ocolitoare a oraşului Drăgăşani, care va avea o lungime de 5,9 km, va fi realizată de firma Vicexpert, aceasta obţinând cel mai bun punctaj. Aşa a decis, lunea trecută, din câte am înţeles, comisia de licitaţii. Constructorul s-a angajat să execute lucrările la un preţ de aproximativ 97 miliarde lei vechi. Nu ştiu dacă celelalte societăţi de profil cred că este imposibil ca Vicexpert să se încadreze în această sumă şi în termenul de maxim un an prevăzut în documentaţie. Am auzit şi eu unele discuţii în acest sens. (…) Dacă nu reuşeşte, e problema sa. Cert este că nu va putea să vină cu acte adiţionale şi să ceară bani în plus. Iar proiectul trebuie respectat întocmai. Deci, repet, la valoare nu se mai poate umbla. Dacă au câştigat licitaţia la o anumită sumă şi ei s-au angajat să realizeze lucrarea la banii respectivi, n-au ce să mai facă. Nu cred că cei de la Vicexpert sunt dispuşi să rişte.

– Totuşi, recent, domnul preşedinte Ion Cîlea le recomanda primarilor să fugă de constructorii care lucrează ieftin. 
Am înţeles, dar nu decide primarul cine câştigă o licitaţie şi cine nu. Eu nu pot decât să mă bucur că o firmă vrea să lucreze ieftin. Iar dacă nu respectă proiectul, atunci are o reală problemă cu noi.

– Păi, ce-i puteţi face firmei?
 Ca să înţelegeţi mai clar, vă dau un exemplu legat de o experienţă similară. Sigur, în cazul centurii ocolitoare a oraşului, lucrurile sunt mult mai serioase. Însă, să revin… înainte de a fi eu ales primar, iluminatul public în Drăgăşani a fost concesionat firmei Luxten. Contractul, în opinia mea, este neperformant. Îl terminăm de plătit în august, dar există şi un contract de întreţinere, valabil până în 2012-2013. Pe de altă parte, în municipiu, ar mai fi zone neacoperite de reţea şi ei ar dori să remedieze situaţia. Cu alte cuvinte, îşi doresc foarte mult să continue colaborarea cu noi. De fiecare dată când le cerem sprijinul, sunt foarte săritori. De sărbători, am vrut un brad de şapte metri înălţime şi ni l-au adus. Ni l-au oferit ca sponsorizare. Apoi, ştiind că urmează să depun acel proiect referitor la sistematizarea iluminatului public, le-am cerut şi lor un punct de vedere, eventuale sugestii şi chiar un proiect pe această temă. Au răspuns şi acestei chemări, tot gratis. Documentaţia am dat-o proiectantului să se inspire. Şi în alte cazuri am procedat într-o manieră asemănătoare. Adică, am încercat să mai repar câte ceva din ceea ce s-a făcut greşit înainte. Şi întotdeauna m-am străduit să fac economii, să strâng robinetul, să nu mai înregistrăm scurgeri inutile de fonduri, astfel încât să facem faţă şi acelui credit, contractat de fosta conducere a primăriei pentru a realiza anumite lucrări în perioada din pragul alegerilor locale.

– Bun, deci, ţineţi foarte mult să economisiţi, dar pentru ce? Există o investiţie mai importantă decât centura ocolitoare a municipiului Drăgăşani?
Aş îndrăzni să spun că da, există. Am depus un proiect integrat, în valoare de 6 milioane euro, pentru modernizarea întregului centru. Investiţia este axată pe cinci componente. Una dintre acestea vizează modernizarea sistemului de iluminat şi a spaţiilor verzi. Este o investiţie prioritară pentru comunitatea noastră şi trebuie realizată. Municipiul Drăgăşani va avea o înfăţişare nouă, iar modelul de inspiraţie este oraşul Sibiu. Vom dala străzi, va fi creat un sistem de iluminat complex, cu lumini în alei, trotuare, în fântâni arteziene, ceva deosebit. Un alt proiect de anvergură este legat de reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare. Acesta ţine mai puţin de mine, el fiind conceput de Consiliul Judeţean şi gândit ca un master plan în domeniul apei şi canalizării. Eu am negociat pentru Drăgăşani suma de 12 milioane de euro, dintr-o sută pe care o va primi întregul judeţ, iar aceasta va fi investită în reţelele din oraşul nostru. Fondurile nu vor fi gestionate de primărie, dar nici nu contează acest lucru.

– Estimativ, câţi localnici beneficiară de apă la robinet şi canalizare?
 La reţeaua de apă, în Drăgăşani, sunt racordaţi 80 la sută dintre locuitori. La canalizare, în jur de 60 la sută. Cu această investiţie, cel puţin 95 la sută dintre cetăţeni vor beneficia atât de apă la robinet, cât şi de canalizare.

– S-au mai făcut paşi în ceea ce priveşte acel proiect privind amenajarea unui centru de asistenţă neuromotorie?
Bineînţeles. La fosta centrală termică numărul 3, avem un proiect în valoare de un milion de euro şi vrem să creăm un centru de asistenţă neuromotorie pentru persoane cu dizabilităţi. Clădirea va fi etajată şi va avea o suprafaţă de peste 1.300 mp. Cealaltă centrală, după cum anunţam, a fost deja amenajată, cu un efort financiar de doar 700 milioane lei vechi. S-a mai cheltuit o sumă, tot redusă, pentru dezafectare, dar sunt mulţumit de rezultate. Acum, avem acolo un spaţiu extraordinar.

– Problema Casei de Cultură a fost rezolvată?
Aproape. În bugetul pe 2009, am prins 3 miliarde de lei pentru începerea lucrărilor la Casa de Cultură, un nou edificiu care va fi situat lângă stadion. Cea mai bună locaţie era aceea unde astăzi se află supermarketul Annabella, dar au fost alţii mai rapizi. (…) Au fost tot felul de discuţii pe tema asta. Unii dintre consilieri vroiau să o construim în parcul de la gară. Le-am reamintit însă că parcul nu trebuie afectat, că aşa a fost prins în proiectul privind modernizarea oraşului şi e bine să rămână spaţiu verde. În acelaşi fel am pus şi problema parcului de la Batca, pe care avem de gând să-l şi extindem într-un viitor apropiat. Nu putem să acţionăm haotic! Trebuie urmate nişte reguli, nişte hotărâri pe care tot Consiliul Local le-a luat. Nu putem spune azi că vrem parc lângă gară şi mâine să ne răzgândim stabilind că ar fi mai bine să săpăm pe jumătate din suprafaţa sa o groapă, pentru a amenaja casă de cultură. În final, s-a convenit că, dintre toate variantele, cea mai bună ar fi lângă stadion. Mi s-a promis că, în iunie-iulie, încep lucrările propriu-zise.

– Pentru că aţi amintit de parcul de la Batca, vroiam să vă întreb ce se mai întâmplă acolo? Lucrările trebuiau finalizate în urmă cu două-trei luni. Când îl inauguraţi?
Parcul de la Batca sper să-l inaugurăm pe 1 mai, dacă nu cel târziu pe 1 iunie. Iniţial, nu a fost prevăzut cu gard, dar ne-am gândit că nu ar fi bine să-l lăsăm neîmprejmuit. Pentru că intră câini, oi sau cine ştie ce alte animale şi produc tot felul de stricăciuni. De asemenea, podul nu era prevăzut şi ulterior am decis să-l facem şi pe acesta. Am prins şi câteva alei în plus, deoarece ne dorim să iasă ceva foarte frumos. Acolo va exista şi un curs de apă pe care se vor putea face plimbări cu barca. În primă fază, parcul de la Batca va avea în jur de 4,4 hectare, iar după extindere puţin peste 4,7 ha. În apropierea parcului, va exista un ştrand modern. Şi acest obiectiv a fost scos la licitaţie, primăria reuşind, spre bucuria mea, să economisească nu mai puţin de 700 milioane lei vechi. Sper că firma câştigătoare va termina amenajările în cel mult o lună de zile, astfel încât, la vară, oamenii care doresc să se răcorească la ştrand să aibă unde să vină. Al doilea bazin vreau să-l acopăr, în ideea ca şi iarna să poată fi funcţional. Important este să obţin finanţare în acest sens, pentru că primăria nu are deocamdată bani.
Eduard DULĂCIOIU